Localitatea situată la 35 de kilometri de Timișoara are sub pază oameni săraci, dar care, de fapt, au de toate. De bunăstarea lor se ocupă de 16 ani același edil, Cornel Guran, care promite de la an la an că așezarea se va schimba în bine. Aparențele sunt însă înșelătoare. Sătenii au trei terenuri de fotbal și un ștrand din banii căruia putea fi asfaltată toată comuna.
Ceea ce îți ia ochii, dacă treci cu vederea gropile, este terenul de fotbal, care te duce spune alt teren, apoi spre un altul. 300.000 din cei 600.000 dați pe aceste spații și pe piscina modernă au reprezentat bani europeni. Restul au venit de la bugetul local. Toate investițiile au fost închise cu lacătul în 2019, imediat după inaugurare, din cauza pandemiei. 90 se șezlonguri, 30 de umbrele de soare, apă cristalină - toate stau bibelou.
„Aceste terenuri sunt pentru copiii noștri, ca ei să facă orele de educație fizică. Toate orele se desfășoară acum”, a spus edilul.
Între timp, Guran promite că și canalizarea va fi gata în curând. În plus, are în plan și asfaltarea drumului, și racordarea la utilități. Pentru investiții, primăria are anual un buget între 2 și 4 milioane de lei.
În ceea ce privește canalizarea, lipsa acesteia reprezintă o mare problemă în țara noastră. Datele Institutului Național de Statistică arată că, din totalul de 2.861 de comune din România, numai 871 au instalații de canalizare publică. Totodată, 7 municipii și orașe, din cele 320 de la noi, nu au rețele de canalizare publică.
In lipsa unui acord scris din partea Internet Corp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului Opulența de la sat. Nu au canalizare, dar dețin trei terenuri de fotbal.