Procurorii DIICOT au descins în vila liderului grupării, iar întreaga operațiune a fost supravegheată din elicopter. Anchetatorii au percheziționat locuința lui Adrian Deaconu, situată într-o zonă rezidențială din Râmnicu Vâlcea. Imobilul de peste 1 milion de euro ar fi fost ridicat cu bani obținuți din fraude bancare, suspectează anchetatorii. În casă, oamenii legii au descoperit sute de mii de lei, carduri și documente privind tranzacțiile bancare.
Cum îi păcăleau pe oameni să le trimită bani
Câțiva oameni din grup aveau misiunea să contacteze diferite companii de stat și să se recomande drept angajați ai furnizorilor cu care acestea colaborau. Pasul doi consta în înștiințarea lor că și-au schimbat conturile bancare, iar pentru ca totul să pară credibil reveneau în urma apelului cu un e-mail care conținea noile date.
Pentru un plus de autenticitate, în mesaj era reprodus exact antetul și semnătura furnizorilor oficiali. Conturile bancare folosite de organizația criminală erau deschise de numele unor persoane racolate în acest scop. Acestea erau plătite cu sume între 50 și 500 de lei și trebuiau să îndeplinească o cerință: atunci când primesc valuta, să o transfere mai departe, în alte conturi. Din acel punct, o altă aripă a rețelei scotea de la diferite bancomate puțin câte puțin din sumă.
Sistemul a funcționat în șapte state europene și în România timp de șase ani, timp în care s-au strâns șapte milioane de euro. Cei 300 de suspecți au fost audiați, iar liderul grupării a ajuns și el la sediul central DIICOT, alături de alte 20 de persoane.
Printre păgubiții de la noi se numără Imprimeria Națională, Nuclear Electrica, Casa Națională de Pensii, Regia de Transport Timișoara sau Compania Municipală de Consolidări din Capitală.
In lipsa unui acord scris din partea Internet Corp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului Paguba de 7 milioane de euro dată de o rețea de escroci români. Modul de operare.