Timișoara este împânzită de cerșetori. Pe stradă, printre mașini, în stațiile mijloacelor de transport în comun sau lângă magazine, oamenii își spun necazurile și stau cu mâna întinsă. Zilnic, aceștia pot câștiga chiar și sute de lei atingând mila concetățenilor.
În calcul intră și cei care fac bani cântând cu vocea sau cu diferite instrumente pe străzi. Pasionații de artă care vor să strângă un ban în comunitate manifestându-și talentul trebuie să se pună întâi în legalitate cu cei de la Casa de Cultură, apoi își pot continua activitatea. Autoritățile spun că singura metodă de combatere a cerșetoriei este în mâna oamenilor. Dacă vor înceta să le mai dea bani, indivizii nu vor mai avea motiv să împânzească drumurile.
Legislația din RomâniaÎn legislația noastră, cerșetoria este definită ca apelarea, în mod repetat, la mila publicului, de către o persoană aptă de muncă. Articolul 326 din Codul penal al României prevede că această faptă este o infracțiune ce se pedepsește cu închisoarea de la o lună la trei ani. În anul 2011, deputatul PDL Ștefan Daniel Pirpiliu a înaintat un proiect de lege prin care propune interzicerea cerșetoriei.
Pe lângă pedeapsa cu închisoarea pentru cei care apelează la mila oamenilor, oficialul a propus și amenzi între 300 și 600 de lei, această acțiune fiind considerată o contravenție. Conform proiectului, cerșetorul este „aceea persoană care solicită publicului ajutor material”, iar cerșetoria este „acțiunea de a cerși, iar în urma rezultatului acesteia, se obține strângerea de bani ca mijloc de existență”.
- Danemarca a interzis această practică la nivel național, iar Norvegia a permis autorităților locale să introducă interdicții.
In lipsa unui acord scris din partea Internet Corp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului Cerșetori agasanți la Timișoara. Autoritățile îi saltă, ei se întorc pe străzi.