De exemplu, pe câmpurile din Lungulețu, județul Dâmbovița, agricultorii muncesc neîncetat ca să scoată cartofii din pământ. Recolta nu e bogată, căci ploile dese au distrus bună parte din ea. Important este că ce a rămas se poate comercializa. Deși calitate este, vânzarea nu strălucește. Remorcile stau încărcate în piețele din zonă, dar cumpărătorii nu se arată.
Surprinzător este că oamenii vând acolo cartofii cu 30 sau 40 de bani, în timp ce în piețe, la tarabe, legumele costă 3 lei kilogramul. Pe de altă parte, îngrijorător e că, pe an ce trece, recolta este din ce în ce mai proastă.
Nici anul 2020 nu a fost unul prea bun pentru producția de cartofi, aceasta fiind cu 20% mai mică decât cea din anul precedent. Cruntul verdict ne-a împins să importăm mai mult de jumătate din necesarul de consum.
Salvarea ar consta în asocierea agricultorilor în cooperative, ca să poată livra marfa la un preț bun marilor lanțuri de magazine. O altă contradicție este că puțini au înțeles să soluția ar fi avantajoasă pentru ambele părți implicate, mulți dintre agricultori refuzând să facă asta de teama că vor fi înșelați.
In lipsa unui acord scris din partea Internet Corp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului Paradox de România. Cartofii s-au ieftinit, dar sunt mai scumpi. Cum e posibil.