O schimbare radicala s-a produs atunci cand, in 1980, biologul si adeptul yoga John Kabat-Zinn a elaborat un protocol de meditatie pe care l-a numit “mindfulness” (fr. pleine conscience = constientizare deplina). Acest protocol presupunea opt sedinte desfasurate pe parcursul a opt saptamani, necesare insusirii progresive a tehnicilor de meditatie.
“Aceasta abordare a permis adaptarea la obiceiurile occidentale si, totodata, a permis patrunderea meditatiei in mediul studiilor stiitifice, demers soldat cu rezultate favorabile. Odata demonstrate stiintific beneficiile meditatiei, aceasta a fost introdusa in sistemul medical, spitalicesc si al ingrijirii sanatatii la scara larga. Odata obtinuta 'garantia medicala', a fost facilitata extinderea meditatiei si in domenii ca cel educational si cel organizational”, explica psihologul Laura Maria Cojocaru, presedinte si fondator al Institutului de Neuro-Programare Lingvistica Somato-Integrativa (INLPSI).
Fericirea este o stare a creieruluiPrin studiul persoanelor care afirma ca sunt fericite, s-a ajuns la concluzia ca starea de fericire este produsa fizic in cortexul prefrontal stang al creierului si este legata de neurotransmitatorii dopamina, oxitocina, endorfine, oxid nitric si serotonina.
Placerea senzoriala si placerea imaginara
Potrivit unui comunicat remis 9am, psihologul Laura Maria Cojocaru afirma ca exista 2 aspecte ale starii de fericire, implicit ale starii de placere, si anume: (1) placerea senzoriala, adica placerea produsa de experienta propriu-zisa si (2) placerea anticipativa sau imaginara, care este legata de anticiparea unui eveniment viitor care este producator de placere sau pur si simplu imaginarea unui moment de placere, de exemplu: o relaxare pe plaja, o baie in mare, o imbratisare, o plimbare pe carari de munte, etc.
“Neurotransmitatorii mai sus amintiti se declanseaza la fel in ambele situatii. In momentele din viata in care zicem ca suntem stresati, de fapt se activeaza o alta parte a hipotalamusului, cea care se ocupa cu autoapararea. Glandele suprarenale elibereaza adrenalina (sau epinefrina) care declanseaza reactia de tipul “lupta sau fugi”. Sistemul nervos simpatic este cel responsabil pentru generarea raspunsului. Oxitocina diminueaza secretia de citocine, inhiba indirect secretia de ACTH (hormonul adrenocorticotrop) si inhiba amigdala de la care provine teama, nelinistea, grijile care declanseaza reactia de tipul “lupta sau fugi”, explica psihologul Laura Maria Cojocaru, presedinte si fondator al Institutului de Neuro-Programare Lingvistica Somato-Integrativa (INLPSI).
Efectul reactiilor de tipul “lupta sau fugi” este scaderea sistemului imunitarTotodata, specialistul afirma ca starile de fericire, multumire, impacare, iertare, acceptare, placere, bucurie, relaxare, intaresc sistemul imunitar.
“Ce facem pentru a ne intari sitemul imunitar, pentru a ne aduce in fiinta si viata noastra starea de sanatate si fericire? Simplu! Actionam pe cele 2 cai care produc placerea: activitati concrete si activitati anticipativ/imaginative. Din activitatiile concrete fac parte: socializarea cu persoane pozitive si de la care ai ceva de invatat, timp petrecut in natura, miscare fizica, activitati recreative (film, teatru, citit, hobby-uri, excursii, concedii, etc.), o alimentatie echilibrata, timp de odihna echilibrat, relatii sanatoase, viata intima implinita, restructurarea modului de gandire si raportare la evenimentele vietii. Din activitatiile anticipative/imaginative fac parte: tehnici de meditatie, accesarea unor transe de hipnoza si autohipnoza, tehnici de relaxare, tehnici de respiratie. Acest tip de activitatii au ca rol activarea frecventei alfa a creierului cand undele creierului incetinesc, ajungand la un ritm ce poate fi vazut pe EEG ca un model ca o freza cu dintii regulati, cu frecventa de 8-12 Hz. In starea alfa se activeaza sistemul nervos parasimpatic, se reduce secretia de cortizol, se reduc pulsul cardiac, rata respiratiei si rata metabolica, se intensifica fluxul de sange catre creier, creste activitatea din creierul prefrontal stang (activ la persoanele fericite), este intarit sistemul imunitar”, sustine psihologul Laura Maria Cojocaru presedinte si fondator al Institutului de Neuro-Programare Lingvistica Somato-Integrativa (INLPSI).
In concluzie, afirma specialistul, activarea starii alfa reduce durerea, anxietatea, depresia, favorizeaza functia cognitiva, memoria, concentrarea, organizarea, reduce tensiunea sanguina, ajuta la mentinerea longevitatii si tineretii, diminueaza dependentele (inlocuind substantele din exterior - care produc de moment o stare de bine - cu substantele fizice, declansate natural), contribuie la o greutate adecvata si imbunatateste calitatea vietii.
In lipsa unui acord scris din partea Internet Corp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului Cum a aparut meditatia si de ce trebuie sa o luam in serios, potrivit psihologilor.