Luand pozitie dupa Twitter, care a optat pentru o interdictie pur si simplu, si Facebook, adepta a unei mai mari tolerante in numele libertatii de expresie, Google a transmis ca "nimeni nu poate statua asupra tuturor afirmatiilor si insinuarilor politice".

"Indiferent daca e vorba de un candidat la alegerile legislative sau de plasarea unui anunt pentru mobila de birou, aplicam aceleasi reguli pentru toata lumea, nu exista nicio exceptie", a spus Scott Spencer, vicepresedinte al grupului, insarcinat cu publicitatea.

Gigantul din domeniul tehnologiei, care isi obtine din publicitate majoritatea covarsitoare a veniturilor, vrea totusi sa interzica publicarea de mesaje ostentativ false (cum ar fi o data falsa a unui scrutin sau un anunt fals privind moartea unui candidat) sau sa impiedice ca un grup ultraspecific de alegatori sa fie tinta unor mesaje false.

Aceste modificari vor fi puse in practica de saptamana viitoare in Marea Britanie, prin urmare inaintea organizarii de alegeri legislative la 12 decembrie. Masurile vor fi aplicate pana la sfarsitul anului in restul Uniunii Europene si, incepand cu 6 iunie 2020, peste tot in lume, scrie Agerpres.

Motorul de cautare dominant incearca sa lupte impotriva asa-numitelor 'deep fake'-uri (fotografii sau videouri trucate hiperrealiste) si anunturilor care ar putea "afecta semnificativ participarea sau increderea in procesul electoral sau democratic", cum ar fi afirmatia eronata conform careia se poate vota prin SMS.

Insa in legatura cu problema candidatilor care incearca sa disemineze informatii false - principalul subiect pentru multi alesi -, pozitia Google se apropie de cea a Facebook.

"Recunoastem ca un dialog politic solid constituie o parte importanta a democratiei si nimeni nu poate sa statueze rezonabil asupra tuturor afirmatiilor politice, contraafirmatiilor si insinuarilor", precizeaza Scott Spencer.

"Suntem de parere ca in final nu vom interzice decat un numar foarte limitate de reclame politice", a adaugat el.