La noi echinoctiul de primavara se produce la ora 23:58:28 (ora Bucurestiului), informeaza Agerpres.

De la un an la altul, echinoctiul de primavara nu are loc la aceeasi data datorita faptului ca anul calendaristic nu este egal cu anul tropic.

Echinoctiul reprezinta momentul in care Soarele, in miscarea sa anuala, trece prin punctul de intersectie a eclipticii cu ecuatorul ceresc, ziua fiind egala cu noaptea in orice loc de pe Pamant. Cele doua puncte de pe ecliptica, in care se afla Soarele in momentul echinoctiului, se numesc puncte echinoctiale, fiind denumite punctul vernal si, respectiv, punctul autumnal. Astfel, exista doua fenomene: echinoctiul de primavara si echinoctiul de toamna. Denumirea populara a fenomenului astronomic este "Tar Inainte", respectiv "Tar Inapoi" (potrivit volumului ''Zile si mituri. Calendarul taranului roman'', de Ion Ghinoiu, 2000).

Cuvantul "echinoctiu" deriva din cuvantul francez "équinoxe", care, la randul lui, provine din latinescul "aequinoctium", format din "aequus" - "egal" si "nox", "noctis" - "noapte".

Durata zilei (luminata de soare) va continua sa creasca, iar cea a noptii sa scada, pana la data de 21 iunie, cand se va incheia primavara astronomica, odata cu solstitiul de vara.

In perioada echinoctiului de primavara, totul se trezeste la viata, tinde sa iasa la suprafata, sa se bucure de energiile profunde ale primaverii. Astrologii sustin ca momentul cand ziua devine egala cu noaptea (la echinoctiul de primavara) simbolizeaza o stare de armonie, o stare de transformare profunda atat a naturii exterioare, cat si o transformare benefica a naturii noastre umane.

Conform traditiei crestine, cea mai mare sarbatoare a crestinilor, Invierea Domnului sau Sfintele Pasti este serbata intotdeauna in prima duminica dupa faza de Luna Plina, de dupa echinoctiu de primavara.