Legea privind infiintarea Fondului Suveran de Dezvoltare si Investitii (FSDI) a fost atacata la Curtea Constitutionala atat de catre PNL, USR si PMP, cat si de catre presedintele Klaus Iohannis, iar in 18 iulie CCR a decis ca actul normativ este neconstitutional.

"Curtea constata ca legea criticata a fost adoptata, pe de o parte, cu incalcarea principiului separatiei puterilor in stat, prevazut de art.1 alin.(4) din Constitutie, si a rolului Parlamentului, prevazut de art.61 alin. (1) din Constitutie, si, pe de alta parte, cu incalcarea principiului consacrat de art.16 alin.(2) din Constitutie, potrivit caruia 'nimeni nu este mai presus de lege'. (...) In concluzie, avand in vedere ca solutiile legislative privind infiintarea Fondului Suveran de Dezvoltare si Investitii, a caror neconstitutionalitate a fost retinuta, constituie elemente esentiale ale reglementarii actului normativ, Curtea constata ca viciile de neconstitutionalitate afecteaza actul normativ, in intregul sau", se arata in motivarea publicata pe site-ul CCR.

Conform aceleiasi surse, Curtea Constitutionala a constatat ca infiintarea Fondului este expresie unei operatiuni juridice cu caracter individual, aplicabila unui singur caz expres determinat, iar societatea constituita, desi nu dispune de prerogative de putere publica, presteaza un serviciu public, situatie in care ii sunt aplicabile prevederile art.191 alin.(2) din Codul civil, fiind asadar o persoana juridica de drept public.

"Prin urmare, (...) infiintarea unei societati, precum cea de fata, se dispune printr-un act de reglementare secundara, care se subsumeaza competentei autoritatii administratiei publice centrale. Operatiunea juridica se circumscrie domeniului de reglementare a actelor cu caracter infralegal, administrativ si nu corespunde finalitatii constitutionale a activitatii de legiferare, care presupune reglementarea unei sfere cat mai largi de relatii sociale generale, in cadrul si in interesul societatii. Din aceasta perspectiva, Curtea retine ca actul normativ criticat este de natura a contraveni dispozitiilor art.1 alin.(4) din Constitutie referitor la principiul separatiei si echilibrului puterilor in stat, Parlamentul intrand in sfera de competenta a autoritatii executive, singura autoritate publica cu atributii in organizarea executarii legilor, prin adoptarea actelor cu caracter administrativ", se mentioneaza in motivare.

CCR a mai constatat ca, potrivit cadrului normativ in vigoare, infiintarea Fondului Suveran de Dezvoltare si Investitii, ca societate pe actiuni, se poate realiza doar prin hotarare a Guvernului, act cu caracter administrativ prin care se aproba si actul constitutiv al societatii.

"Ca urmare a constatarii viciilor de neconstitutionalitate extrinseca determinate de incalcarea dispozitiilor mentionate mai sus, in special a celor privind rolul Parlamentului, Curtea apreciaza ca nu mai este necesara examinarea criticilor de neconstitutionalitate extrinseca raportate la principiul bicameralismului parlamentar si nici a criticilor de neconstitutionalitate intrinseca formulate de autorii obiectiei de neconstitutionalitate", se precizeaza in motivare.
CCR: Legea privind infiintarea Fondului Suveran de Dezvoltare este neconstitutionala Pe 18 iulie, CCR a dezbatut trei obiectii de neconstitutionalitate formulate separat de 51 de deputati apartinand USR si PMP, 66 de deputati apartinand PNL, respectiv de presedintele Klaus Iohannis. Constatand identitatea de obiect a celor trei sesizari, Curtea Constitutionala a dispus conexarea acestora.

In urma deliberarilor, CCR, cu majoritate de voturi, a admis obiectiile de neconstitutionalitate si a constatat ca Legea privind infiintarea Fondului Suveran de Dezvoltare si Investitii si pentru modificarea unor acte normative este neconstitutionala in ansamblul sau.

Potrivit unui comunicat de presa transmis la acel moment, Curtea a retinut ca infiintarea Fondului Suveran de Dezvoltare si Investitii da expresie unei operatiuni juridice cu caracter individual, aplicabile, prin definitie, numai unui singur caz expres determinat, creand o societate cu un singur actionar supusa regulilor prevazute de Legea societatilor nr. 31/1990, republicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr.1066 din 17 noiembrie 2004, si art. 17 din Legea nr. 15/1990 privind reorganizarea unitatilor economice de stat ca regii autonome si societati comerciale, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 98 din 8 august 1990, cu modificarile si completarile ulterioare, potrivit carora "unitatile economice de interes republican se organizeaza ca societati comerciale prin hotarare a Guvernului".

Prin urmare, Curtea a constatat ca actul normativ criticat a fost adoptat cu incalcarea principiului separatiei puterilor in stat, prevazut de art.1 alin. (4) din Constitutie, si a rolului Parlamentului, prevazut de art. 61 alin. (1) din Legea fundamentala.