Termenul a fost introdus pentru prima in anul 2014 pentru a descrie pornirea obsesiva de a face ''selfie-uri'' si a le publica pe retelele de socializare, acest lucru sugerand ca Asociatia Americana de Psihiatrie ar lua in considerare clasificarea acestui comportament ca boala mintala. Ca urmare, o echipa de oameni de stiinta de la Nottingham Trent University din Marea Britanie si Thiagarajar School of Management din India au decis sa investigheze daca la baza acestui fenomen se afla o tulburare comportamentala, scrie Agerpres.

In urma cercetarilor, acestia au confirmat ca selfita este un fenomen real si de asemenea a fost conceputa o scala intitulata ''Selfitis Behaviour Scale'' (scala comportamentala pentru selfita) pentru evaluarea gradului de severitate al acesteia.

''In urma cu cativa ani, au aparut articole in media potrivit carora selfita urma sa fie clasificata drept tulburare psihica de catre Asociatia Americana de Psihiatrie. Desi s-a dovedit a fi o gluma, acest lucru nu insemna ca afectiunea selfita nu era reala. Se pare ca acum am confirmat existenta acesteia si am conceput prima Selfitis Behaviour Scale pentru evaluarea acestei conditii''', a declarat dr. Mark Griffiths, profesor in cadrul departamentului de psihologie al Nottingham Trent University.

Scala, de la unu la o suta, a fost conceputa pe baza unui numar mare de focus grupuri pentru a determina factorii care conduc la aparitia selfitei si a fost testata pe 400 de participanti din India. Aceasta tara a fost aleasa pentru ca detine cei mai multi utilizatori de Facebook, dar si numarul cel mai mare de decese in randul persoanelor care incearca sa isi faca selfie-uri in locuri periculoase.
Exista 3 niveluri de selfita: faza limita, faza acuta si faza cronica Concluziile studiului, publicate in ''International Journal of Mental Health and Addiction'', au confirmat ca exista trei niveluri de selfita.

Selfita la nivel limita cuprinde acele persoane care isi fac selfie-uri de cel putin trei ori pe zi, insa nu le publica pe retelele de socializare.

In faza acuta a bolii, persoanele publica online selfie-urile.

In cea de-a treia etapa a selfitei, cea cronica, utilizatorii de retele de socializare resimt o nevoie incontrolabila de a-si face fotografii si de a publica de cel putin sase ori pe zi.

Oamenii de stiinta au descoperit ca persoanele care sufera de selfita au nevoie de atentie si de multe ori manifesta o lipsa de incredere in sine. De asemenea, acestea spera ca prin publicarea imaginilor cu ei insisi sa isi imbunatateasca statul social si sa fie integrate intr-un grup.

''Acum, existenta acestei tulburari pare sa fi fost confirmata si exista speranta ca vor fi efectuate cercetari viitoare pentru a intelege mai multe cu privire la modul si motivul pentru care oamenii dezvolta acest comportament potential obsesiv si ce poate fi facut pentru a-i ajuta pe cei mai afectati'', a adaugat acesta.

Printre alte tulburari mintale asociate tehnologiei care au fost identificate in ultimii ani se numara:

  • nomofobia, frica de a nu fi in apropierea unui telefon mobil,
  • tehnoferenta, interpunerea constanta a tehnologiei in viata de zi cu zi
  • cyberhondria, senzatia de rau dupa cautarea in mediul online a unor simptome de boala, noteaza The Telegraph.