De asemenea, Inspectia Judiciara a CSM va trece din subordinea acestei institutii la Ministerul Justitiei, iar ministrul Justitiei poate sa ceara procurorului general sau, dupa caz, procurorului sef al DNA sau DIICOT informari asupra activitatii parchetelor si sa dea indrumari scrise cu privire la masurile care trebuie luate pentru prevenirea si combaterea eficienta a criminalitatii. Forma proiectului de modificare a legii privind statutul judecatorilor si procurorilor este neschimbata fata de cea prezentata saptamana trecuta de catre ministrul Justitiei, Tudorel Toader.

”Presedintele si vicepresedintii Inaltei Curti de Casatie si Justitie sunt numiti de catre presedintele Romaniei, la propunerea Consiliului Superior al Magistraturii – Sectia pentru judecatori, dintre judecatorii Inaltei Curti de Casatie si justitie care au functionat la aceasta instanta cel putin 2 ani si nu au fost sanctionati disciplinar”, se arata la articolul 53, alin (1) al proiectului de lege.

Modificarea consta in introducerea conditiei ca judecatorii numiti pe functii de conducere sa nu fi fost sanctionati disciplinar, conditionare care in prezent lipseste.

O alta modificare prevede ca presedintele Romaniei poate refuza o singura data, motivat, numirea in functiile de conducere ale instantei supreme. Prevederea este similara cu cea de la numirea ministrilor, unde, de asemenea, presedintele poate refuza o singura data si motivat propunerea facuta de seful Guvernului pentru numirea unui nou ministru in Cabinet.

Nu in ultimul rand, Tudorel Toader extinde mandatul presedintelui si vicepresedinsilor Inaltei Curti de la trei la patru ani.

In ceea ce priveste insa numirea sefilor principalelor parchete din Romania, presedintele este eliminat din procedura. Articolul 54, alin (1) prevede: ”Procurorul general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, prim-adjunctul si adjunctul acestuia, procurorul sef al DNA, adjunctii acestuia, procurorii sefi de sectie ai Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie si ai DNA, precum si procurorul sef al DIICOT si adjunctii acestora sunt numiti de Consiliul Superior al Magistraturii, sectia pentru procurori, la propunerea ministrului Justitiei, dintre procurorii care au o vechime minima de 10 ani in functia de procuror, pe o perioada de 4 ani, cu posibilitatea reinvestirii o singura data”.

In prezent, legea prevede ca procurorii sefi sunt numiti de catre presedintele Romaniei, la propunerea ministrului Justitiei si cu avizul CSM, pentru o perioada de 3 ani.

La fel ca la numirea sefilor ICCJ, ministrul Justitiei a introdus prevederea ca CSM poate refuza o singura data motivat propunerea facuta de minister pentru procurorii sefi ai principalelor parchete.

De asemenea, potrivit proiectului, ministrul Justitiei poate sa ceara procurorului general sau, dupa caz, procurorului sef al DNA sau DIICOT informari asupra activitatii parchetelor si sa dea indrumari scrise cu privire la masurile care trebuie luate pentru prevenirea si combaterea eficienta a criminalitatii.

Nu in ultimul rand, proiectul prevede ca Inspectia Judiciara a CSM va trece din subordinea acestei institutii la Ministerul Justitiei, prevedere contestata de catre magistrati in saptamana scursa de la anuntarea acestor modificari. Inspectorul sef al Inspectiei Judiciare si adjunctul acestuia sunt numiti de ministrul Justitiei dintre inspectorii judiciari in functie, in urma unui concurs, mai prevede proiectul.