Astfel, singura situatie prevazuta de Constitutie pentru organizarea alegerilor anticipate este dizolvarea Parlamentului. Acest lucru se poate realiza, potrivit articolului 89 din Constitutie, doar "dupa consultarea presedintilor celor doua Camere si a liderilor grupurilor parlamentare" de catre presedintele Romaniei. Presedintele "poate sa dizolve Parlamentul, daca acesta nu a acordat votul de incredere pentru formarea Guvernului in termen de 60 de zile de la prima solicitare si numai dupa respingerea a cel putin doua solicitari de investitura".

Mai precis, alegerile anticipate nu pot fi organizate, nici dupa respingerea in Parlament a doua propuneri de Guvern, decat daca presedintele Romaniei solicita expres acest lucru, dupa intrunirea conditiilor constitutionale. Pentru a se ajunge intr-o astfel de situatie este, astfel, nevoie de consens la nivelul Parlamentului, pentru respingerea a doua nominalizari de "sacrificiu", asa cum anunta si liderul PNL Alina Gorghiu, care a vorbit despre "un acord politic". In acest caz, cel mai greu cuvant de spus il va avea PSD - condus de Liviu Dragnea - fiind partidul cu cel mai mare numar de parlamentari, respectiv 200 (fara UNPR). Pentru a trece un Guvern, este nevoie de 276 de voturi. Dragnea a spus deja ca PSD nu vrea alegeri anticipate si ii va face presedintelui Iohannis o propunere de premier.

Pe de alta parte, Constitutia mai prevede si faptul ca Parlamentul nu poate fi dizolvat decat o singura data in cursul unui an si nu poate fi dizolvat in ultimele 6 luni ale mandatului Presedintelui Romaniei si nici in timpul starii de mobilizare, de razboi, de asediu sau de urgenta, scrie MEDIAFAX.

Singura situatie in care Parlamentul a respins o propunere de prim-ministru a fost in noiembrie 2009, cand Traian Basescu l-a propus pe economistul Lucian Croitoru pentru a conduce Guvernul. Ulterior, Traian Basescu l-a propus pe Liviu Negoita, insa aceasta a doua nominalizare nu a mai ajuns la votul Parlamentului, dupa ce opozitia reusise sa blocheze audierea ministrilor in sedinta conducerii celor doua Camere. Premier a fost validat apoi de Parlament liderul PDL Emil Boc.