Social • 29 Iulie 2013
Cazuri recente legate de accidente de munca mortale si concedieri abuzive, in care au fost implicati lucratori romani, pun in evidenta lacunele care le permit unor firme germane sa exploateze muncitorii sezonieri, relateaza Deutsche Welle, in pagina electronica.

Un roman care a lucrat la un abator german timp de opt luni a fost concediat sub pretextul ca ar fi incercat sa ii asigure un loc de munca surorii sale in cadrul firmei. Barbatul a eludat agentia de recrutare, scutind 800 de euro, dar la scurt timp dupa aceasta el a primit un document in limba germana din partea companiei pe care i s-a cerut sa il semneze. Romanul l-a semnat fara sa inteleaga continutul, iar ulterior a aflat ca si-a semnat de fapt demisia.

"Intotdeauna le spunem oamenilor sa nu semneze ceva ce nu inteleg", a declarat Szabolcs Sepsi de la Federatia Sindicatelor Germane (DGB). Romanul fusese angajat cu contract de munca temporar, scrie MEDIAFAX.

Un contract de munca temporar stipuleaza in general salarii bazate pe indeplinirea sarcinilor si nu pe numarul de ore lucrate. Potrivit lui Christian Brunkhorst, sef de operatiuni si politica industriala in cadrul sindicatului IG Metall, nu este nimic fundamental gresit cu acest concept, dar "problema este ca firmele folosesc din ce in ce mai mult contracte de munca temporare pentru a scadea standardele conditiilor de munca, pentru a diminua drepturile muncitorilor si a folosi dumpingul salarial".

Unele firme angajeaza subcontractori care sunt platiti per sarcina indeplinita - de exemplu per unitate incarcata. Subcontractorii evita adeseori acordurile salariale, ceea ce face ca muncitorii sa primeasca mai putini bani decat daca ar fi fost angajati direct de firma respectiva. Aspectul sigurantei este adeseori neglijat in astfel de aranjamente, potrivit lui Brunkhorst.

Dezbaterea s-a aprins recent, dupa moartea a doi lucratori romani, in varsta de 32 si, respectiv, 45 de ani, in orasul Papenburg din nordul Germaniei. Ei lucrau pentru un subcontractor la santierul naval Meyer Werft, care angajeaza peste 2.500 de persoane si construieste nave de croaziera. Potrivit informatiile difuzate de cotidianul german Süddeutsche Zeitung, barbatii erau platiti cu doar 3,80 de euro pe ora.

La cateva zile dupa incident, Meyer Werft a elaborat o carta sociala. Acest document se concentreaza pe combaterea salariilor de dumping, a discriminarii si angajarii minorilor si militeaza pentru un salariu minim de 8,50 de euro pe ora. "Nu vrem sa devenim ceva ce nu suntem", a comentat Bernard Meyer, directorul executiv al santierului naval.

Citeste si:
Vlăduța Lupău a susținut un concert în străinătate. Ce mesaj le-a...
Vlăduța Lupău a susținut un...

Despre autor:

Abonează-te pe

Te-ar putea interesa si:

In lipsa unui acord scris din partea Internet Corp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului.