Andreea Antonescu, la mormântul tatălui ei

Andreea Antonescu este și a fost mereu o femeie puternică, trecând peste toate cu capul sus, dar mai ales cu zâmbetul pe buze, dar are și momente ceva mai grele în viață în care simte că nu mai poate și își stăpânește cu greu lacrimile sau plânge pentru a se descărca. Ziua de 2 iulie, de exemplu, este una foarte dureroasă pentru fosta concurentă de la America Express, fiind și cea în care se gândește numai la tatăl ei și merge la mormântul acestuia, pentru a petrece câteva momente în liniște, dar și pentru a vorbi cu părintele ei.

Chiar dacă moartea i-a despărțit, cântăreața simte nevoia să povestească, din când în când, tatălui ei câte ceva, așa că merge la cimitir, stă în genunchi o vreme și vornește cu el.


O altă lecție pe care am învățat-o și pe care încă o învăț e momentul în care ajung la tatăl meu la mormânt și mă așez acolo și încep să vorbesc cu el”, a declarat Andreea Antonescu, în podcast-ul lui Nasrin.


Bărbatul s-a stins din viață pe 2 iulie, acesta fiind motivul pentru care artista vrea să fie la locul lui de veci, dar face același lucru și pe 16 februarie, de ziua lui de naștere. De fiecare dată, ea ajunge la aceleași concluzii despre care a vorbit în podcast-ul lui Nasrin, fiind de părere că nu contează nimic cu adevărat, pentru că la final toți sfârșim în același loc. Crede că fiecare ar trebui să trăiască și să se bucure de fiecare zi din viața lui, pentru că niciodată nu putem să știm sigur cât timp mai avem la dispoziție.

Deși este o femeie care a demonstrat în repetate rânduri că este una pe care greu o dărâmă ceva, numai ea știe ce se află cu adevărat în sufletul său.


„De fiecare dată, în 2 iulie, ziua în care el a murit și în 16 februarie, când ar fi fost ziua lui de naștere, eu sunt acolo. Acolo realizez pentru ce atâta răutate, atâtea energii negative, atâtea încrâncenări, atâtea orgolii, atâtea răutăți, atâtea supărări, atâtea frustrări… Pentru ce? Că uite unde ajungem. Pentru simplul motiv că avem timp. Adică avem. Dar nu știm cât. Și din păcate nu-l fructificăm. Din păcate, stăm și ne agățăm de niște chestii. Suntem supărați că nu ne-a ieșit aia și n-am făcut aia. Viața nu-i despre asta. E despre momentele astea pe care noi le trăim și cărora nu le mai dăm valoare”, a mai zis ea.