Milioane de români obișnuiesc să administreze antibiotice fără a se consulta cu medicul atunci când se ciocnesc de tot felul de afecțiuni. Acestea însă nu pot trata orice fel de afecțiune, în special infecțiile de natură virală ca cele care provoacă guturaiul, laringitele și bronșitele acute.
"În mod normal, răceala și gripa nu se tratează cu antibiotic. Când vobim de răceală vorbim de fapt de un cumul de simptome pe care le are pacientul. Toate par a fi simptome datorate infecțiilor virale, și cum antibioticul are rost să îl folosim numai pe microbi, evident că o răceală sau o gripă, care este virală, nu își găsește rezolvarea cu un tratament antibiotic.", a spus medicul Budu Vlad, Președinte Societatea Română de Rinologie.
În ceea ce privește rinosinuzita, medicii spun că aceasta este o boală aparte. Dacă secrețiile sunt purulente și sunt suprainfectate cu microbi, tratamentul cu antibiotic este potrivit. În cazul în care sinuzita este virală nu este nevoie de un tratament cu antibiotic. Rinosinuzita cronică poate fi tratată și cu ajutorul chirurgiei endoscopice, aceasta fiind o metodă destul de lejeră.
Efectele tratamentului cu antibiotic atunci când nu este cazul
Medicii spun că acest fenomen este tot mai des întâlnit în rândul românilor. De la primele simptome, pacienții decid independent să administreze antibiotic.
"După o zi, două, simptomatologia se cam remite, moment în care și pacientul decide iarăși să nu mai ia nici antibiotic, nici altceva. Vă dați seama că în acel moment, organismul pacientului capătă rezistența la antibioticul respectiv, astfel că dacă va fi nevoie o refolosire a acestui tip de antibiotic, lucrurile nu vor sta bine, pentru că nu vom mai avea rezultate.", a mai precizat medicul.
De asemenea, consumul excesiv de antibiotice a provocat răspândirea accelerată a bacteriilor care au devenit rezistente la acest tip de tratament. În ultimii doi ani, aproximativ 4,5 milioane de români au consumat antibiotice pentru cauze banale pentru care nu s-a meritat.
"Vedem că de aproape 40 de ani nu s-a descoperit nicio clasă nouă de antibiotice și asta ne arată că de fapt tratamentul cu antibiotice a căpătat o rezistență foarte mare la noi în țară, iar predicțiile mondiale sunt ca în 2050 să nu mai existe pe piață antibiotice, care să rezolve infecțiile.", mai spune medicul.
De ce ar trebui să țină cont pacienții
Specialiștii spun că fiecare pacient ar trebui să fie responsabil și să țină cont de câteva principii de bază.
"Pacientul ar trebui să știe că nu orice răceală se tratează cu antibiotic. Antibioticul este bun într-o infecție și nu într-o inflamație. În al doilea rând, un antibiotic trebuie prescris, iar prescripția se poate face în urma unui consult medical, pe baza unei rețete pe care o onorează un farmacist. Și a treia linie directoare, dacă avem mai multe antibiotice care distrug acel microb, o să luăm conform ghidurilor de practică.", mai adaugă medicul Budu Vlad.
În România, se supraprescrie antibiotic din două cauze importante.
"În primul rând, este medicul care supraprescrie antibiotic și mă refer în special la medicul de familie, medicul ambulator, medicul de policlinică, care supraprescrie antibiotic într-un mod medicină definsivă, în ideea de a nu se suprainfecta, dar suprainfecția este foarte rară. Al doilea palier de care ne lovim, este palierul pacient. Insistența unui pacient de a primi antibiotic ar trebui temperată.", a mai spus medicul.
In lipsa unui acord scris din partea Internet Corp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului Românii consumă antibiotice în mod exagerat. Medici: „În 2050 se pare că nu vom mai avea antibiotice".