Criză de medici în zona rurală. Comuna din Maramureș unde o singură asistentă se ocupă de sute de bolnavi

Criză de medici în zona rurală. Comuna din Maramureș unde o singură asistentă se ocupă de sute de bolnavi Roxana are 34 de ani și ia la pas zilnic satele din jurul comunei Băiuț, din județul Maramureș. În urmă cu patru ani, singurul medic de familie a plecat, astfel că de oameni a rămas să se ocupe doar ea.

„De multe ori sunt solicitată şi noaptea la intervenţii. Sau în weekend, în timpul liber”, a declarat Roxana Prohaska, asistent medical, pentru Observator.

„Să fie aici în permanenţă un medic de familie, şi ne-ar ajuta şi în efectuarea tratamentelor”, a completat aceasta.

În localitate sunt 1.300 de persoane, iar 30% dintre ei suferă de o boală cronică. „Suntem la 30 de km de Târgu Lăpuș. Bătrânii nu prea au posibilitatea să se deplaseze”, a transmis Viorica Maciuc, primar Băiuț.

Oferta pentru medicul de familie cuprinde o locuință de serviciu, un sediu în curs de finalizare, cât și aparatură de ultimă generație cumpărată din donațiile cetățenilor din comunitate. Chiar și în aceste condiții, nu se înghesuie nimeni să profeseze aici.

Ministrul Sănătății, Alexandru Rafila, a declarat, la începutul lunii iulie, la Botoșani, că există o criză națională de medici pentru anumite specialități, printre care și cele de medicină de urgență și medicină de familie.

El a menționat că, în ceea ce privește medicina primară, corpul medical este îmbătrânit, iar sute de localități nu au medic. „Este un fenomen la nivel naţional pentru anumite tipuri de specialităţi care sunt deficitare. Strategia de resurse umane trebuie să ţină pasul cu strategia legată de dezvoltarea serviciilor de asistenţă medicală. Nu putem să construim clădiri fără personal medical calificat.

Sigur că avem nişte instrumente acum la îndemână, digitalizarea, telemedicina, acordarea de la distanţă de servicii medicale, mai ales pentru zonele mai puţin accesibile, dar pe de altă parte sunt specialităţi care deservesc puncte critice, cum ar fi unităţile de primiri urgenţe, cum ar fi serviciile de ambulanţă, asistenţa medicală primară, pentru că, în ciuda numărului aparent mare de 11.000 de medici de familie, nu sunt toate localităţile, ci sunt sute de localităţi din România care nu au asistenţă medicală primară, iar corpul medical este îmbătrânit, are o medie de vârstă de peste 55 de ani", a afirmat ministrul Rafila.

Potrivit acestuia, deficitul de cadre medicale cu studii superioare nu poate fi acoperit pe termen scurt, însă a subliniat că problema ar putea fi rezolvată ca urmare a implementării unei strategii de resurse umane în sănătate, elaborată în premieră în România.

„Am făcut un parteneriat cu universităţile de medicină şi farmacie din România, pentru că o decizie legată de pregătirea profesională trebuie făcută împreună cu dascălii, cei care învaţă medicii, respectiv asistenţii medicali să lucreze şi să se racordeze la dezvoltările tehnologice care sunt extrem de rapide în medicină", a adăugat Alexandru Rafila.