Salina Turda, miracol al naturii pus în valoare de om

Despre Salina Turda, paradisul subteran al României

Zăcămintele de sare din Transilvania s-au format cu 13,5 milioane de ani în urmă, într-o adâncime redusă și sub un climat tropical. Stratul de sare se întinde peste tot în subsolul Transilvaniei, având o grosime de aproximativ 400 de metri.

Straturile groase de sedimente depuse peste patul de sare au apăsat cu o greutate imensă stratul maleabil de sare, care a căutat zone mai slabe ale scoarței terestre la marginea Transilvaniei, unde s-a ridicat sub forma unor ciuperci cu înălțimi de peste 1.000 de metri, ajungând de multe ori până la suprafața pământului.

La Turda, ciuperca de sare are o înălțime de aproape 1.200 de metri. Tehnica mineritului din salinele din Transilvania și Maramureș își are originile în epoca feudală, 1920. În timp ce în 1945 a fost introdusă metoda de exploatare prin împușcare.

Aerul de aici, dar și de la alte saline, cum ar fi Salina Praid, face foarte bine la câteva boli precum bolile tractului respirator. Aerul sărat este ideal pentru infecțiile cronice ale aparatului respirator.

De menționat este că cei care suferă de tuborculoză, claustrofobie, tensiune mare sau boli acute respiratorii ar fi bine să ocolească acest obiectiv turistic, dat fiind că aceste afecțiuni ar putea să se agraveze.

Cum ajungi la Salina Turda? Program de vizite și tarife

Salina Turda are două puncte de acces: de pe Strada Aleea Durgăului, nr. 7, Turda, județul Cluj, iar a doua de pe Strada Salinelor, nr. 54B, Turda. Poți ajunge aici în 52 de minute, cu autobuzul. E nevoie să mergi și câteva minute pe jos ulterior. La intrarea în salină, în zona Valea Sărată - Durgău, se poate ajunge din Turda și cu un mijloc de transport în comun, anume autobuzul 17.

Citeste si:

Levi s x GANNI revine cu o colecție care jonglează cu nuanțe...

Dacă preferi trenul, cea mai apropiată gară este cea din Cluj-Napoca. În Cluj, sunt curse regulate spre Turda, de unde poți lua autobuzul, taxiul ori poți merge pe jos. Salina Turda se află la o distanță de 1,5 km de Turda, 29 km de Cluj-Napoca, 68 km de Alba Iulia, 80 km de Tg. Mureş, 128 km de Sighişoara, 138 km de Deva, 146 km de Sibiu, 176 km de Baia Mare, 190 km de Oradea, 243 km de Braşov, 421 km de Bucureşti.

În cazul în care alegi mașina personală, rutele sunt următoarele:

• DN15 Tg. Mureş – Turda – Salina Turda;


• Pe DN1 Oradea – Huedin – Cluj-Napoca – Turda – Salina Turda;


• Pe DN1 Braşov – Făgăraş – Sibiu – DN1/A1- Sebeş – Aiud – Turda – Salina Turda;


• Pe DN7 Deva – Orăştie – Sebeş, DN1 Sebeş – Aiud – Turda – Salina Turda.

Citeste si:

Vlăduța Lupău vrea să nască natural. Vedeta este pregătită să...

Tarife

• Adulţi – 50 lei / persoană (Luni-Vineri) – 60 de lei (Sâmbătă-Duminică și de sărbătorile legale);


• Copii – 30 lei / persoană (sub 3 ani – intrare gratuita);


• Elevi, studenţi – 30 lei / persoană;


• Pensionari – 30 lei / persoană (vor prezenta cuponul de pensie);


• Abonamente (minimum 7 zile)


• Adulți - 40 lei/persoană;


• Copii - 25 lei/persoană;


• Elevi, studenți - 25 lei/persoană;


• Pensionari - 25 lei/persoană.

Obiective turistice din jur

1. Castrul roman Potaissa;


2. Muzeul de istorie și etnografie Turda;


3. Băile Sărate din Turda;


4. Cheile Turzii;


5. Biserica Greco-Catolică Poiana Adormirea Maicii Domnului.

Istoricul exploatărilor de sare

Dovezile arheologice sigure ale exploatării sării la Durgău-Turda sunt din perioada preromană ( 50 î.C. - 106 d.C). Romanii (106-274 d.C.) au exploatat sarea la Durgău în camere piramidale de 17-34 metri adâncime și 10-12 metri lățime. În afara masivului de sare de la Durgău, Romanii au exploatat si masivul de sare învecinat de la Băile Romane. După retragerea romanilor în anul 274, până în secolul al XI-lea, nu există dovezi certe că extracția sării ar fi continuat.

Citeste si:

Roxana Vancea, primele declarații după ce a născut natural: „Bebele...

În primul document cunoscut până acum care face referire la sarea de la Turda, emis de cancelaria maghiară în anul 1075, este amintită vama ocnelor de sare de la Turda (Torda), într-un loc de lângă râul Arieș, punct situat în preajma fostului pod roman, pe amplasamentul așezării fortificate de mai târziu numită Szentmiklos (Sf. Nicolae). În cursul secolului al XIII-lea este pomenită existența ocnei de la Durgău-Turda, iar la 1 mai 1271 a fost dăruită Episcopiei de Transilvania.

Perioada modernă

Exploatarea sării din Salina Turda a fost sistată definitiv în 1932, din cauza dotării tehnice primitive, a randamentului scăzut și a concurenței altor saline ardelene. În acel an existau la Salina Turda următoarele mine de sare:

Citeste si:

10 idei de prăjituri pentru un picnic în natură

• mina Iosif (1740-1900);


• mina Rudolf (1864-1932);


• mina Terezia (1690-1880);


• mina Ghizela (1857-1932);


• mina Anton (începutul sec.XVIII-1862).

Salina Turda s-a redeschis în 1992, în scop turistic și curativ. De atunci, poate fi vizitată tot timpul anului. Salina deține acum săli de tratamente, un amfiteatru, săli de sport și o roată panoramică, de unde pot fi văzute stalactitele din sare. În perioada 2012 - 2014 a fost executat un tunel de legătură între mina Terezia și mina Iosif, în lungime de 50 de metri, cu scopul de a include în circuitul turistic și mina Iosif, nedeschisă până acum accesului public.

Lucrări

Cu sprijinul financiar al Uniunii Europene în anul 2009 s-au desfășurat lucrări ample de amenajare a Salinei Turda, în scop turistic și curativ. Inaugurarea a avut loc în ianuarie 2010, după 2 ani de lucrări și 6 milioane de euro investiți.

Transportul sării

Sarea a fost dusă până la debarcaderul de la Mirăslau cu căruțe trase de boi, unde a fost îmbrăcată pe plute, de unde a fost dusă pe Mureș la portul din Alba Iulia. Aceasta nu a putut fi niciodată transportată pe plute pe Arieș din cauza cascadelor pe Mureș de la Gura Arieșului, imediat după vărsarea Arieșului în Mureș.

Transportul pe apă ar fi fost împiedicat și de cascadele-praguri pe cursul Arieșului, până la vărsarea în Mureș, produse de straturi dure de tufuri vulcanice. Cascada cea mai mare de la Gura Arieșului are aproximativ 3-4 metri înălțime, peste care plutele nu ar fi putut trece fără a se răsturna.

Despre autor:

Alexandra Chivu

Alexandra Chivu scrie pentru 9AM din anul 2021, iar în prezent ocupă funcția de redactor-șef. Ea și-a început activitatea în presă în 2016, în cadrul Facultății de Jurnalism, unde a scris câteva articole pentru site-ul instituției. Ulterior, a publicat materiale în ziarul „Ultimă oră”. Și de aici a început greul. Primul impact important în carieră a fost în cadrul Digi FM, unde a redactat știri de radio. A început munca la revista Ciao, în 2017. Nu a poposit și a continuat la Fanatik, din 2018 până în 2019. În paralel, benevol, s-a ocupat în câteva rânduri de pagina de Facebook SOS Autism Brăila. Din 2019 și până în 2021 a lucrat la Playtech, apoi a ajuns în prezentul numit 9AM.

Mai multe