Rețete vechi românești. Bucătăria românească este o fuziune de arome și influențe culinare ale țărilor din vecinătate și ale civilizațiilor care și-au lăsat amprenta asupra noastră de-a lungul timpului. În toate, în special în gastronomie, se simte impactul turcilor, ungurilor, nemților și al rușilor. Dar există și mâncăruri proprii fiecărei zone. Cert este că ai zeci de motive pentru a explora România, iar mâncarea este unul dintre ele. Iată trei mâncăruri autentice despre care ai uitat.

România autentică: Trei mâncăruri vechi românești despre care ai uitat

Pentru majoritatea dintre noi, primele lucruri care ne vin în minte atunci când ne planificăm vacanța sunt: cazarea, vremea, locurile pe care le vom vizita și mâncarea. Abia așteptăm să ajungem în destinația pe care n-am călcat-o până atunci ca să facem cunoștință cu bunătățile caracteristice zonei, iar la întoarcere povestim plini de entuziasm despre experiențele culinare. Cât despre România, din punct de vedere culinar, dacă nu ai plănuit o vacanță aici, ești încurajat să o faci, căci bucătăria românească este un adevărat curcubeu pe cerul gurii, de la feluri principale la deserturi.

Lapte de bou

Laptele de bou este o rețetă tradițională din zona Maramureșului, care se pregătește încă din Evul Mediu. Rețeta se mai gătește și astăzi. Pentru a pregăti lapte de bou ai nevoie de semințe de dovleac. Acestea trebuie prăjite, apoi măcinate. Astfel, se obține o făină din ele. Separat, se pune la fiert lapte cu puțină sare. După ce laptele dă în clocot, se adaugă făina făcută din semințele de docleac și sarea, se ține la foc încet și se amestecă până se îngroașă. Mâncarea se servește cu mămăligă.

Retail jobs

Plăcintă cu brânză fiartă în lapte

Pe vremuri, românii erau adepții consumului de lapte. Rețeta de plăcintă cu brânză fiartă în lapte vine din zona Dobrogei și ne pune pe masă, practic, un deliciu din telemea de vacă, aluat și lapte. Rade brânza într-un vas adânc și adaugă ouă și puțină smântână, apoi amestecă bine până când obții un produs omogen.

Unge tava cu unt sau ulei, iar separat încorporează treptat făina în compoziția făcută mai devreme. Așa vei obține un aluat care trebuie frământat, pe care urmează să-l lași la cald aproximativ 15 minute, după care îl vei rupe în bucăți mici din care vei întinde foile. Peste foaia de aluat pune jumătate din brânza pe care o ai, apoi așază alte câteva foi și întinde restul de brânză. La final, pune foile care ți-au mai rămas și toarnă laptele deasupra, pe urmă pune tava la cuptorul preîncălzit și las-o circa o oră și jumătate.

Citeste si:
4 rețete delicioase pentru copiii care au peste 12 luni
4 rețete delicioase pentru...

Ghedem

Deși este o fuziune între bucătăria românească și cea armănească, ghedemul trebuie menționat în această listă, mai ales că se gătea în secolele trecute în zona botoșanilor. Tiberiu Crudu, o personalitate a învățământului și culturii botoșănene, a găsit rețeta și a publicat-o într-o monografie a orașului Botoșani în anul 1932.

„Ghedem se face dintr-un amestec de carne de oaie, vacă şi de porc. Carnea de oaie predomină, apoi cea de vacă şi la urmă cea de porc, din care nu se pune multă, pentru că-i dulce. După ce se aleg cărnurile se toacă împreună și se pune piper, zamă de usturoi, chimion şi se frământă până se face o alifie.

După frământare aluatul cărnos se lasă o noapte ca să-şi ieie tot sarea şi mirosul. A doua zi se umplu în fundacuri (n.r. – burdufuri) mai mari sau mai mici se dau cu sucitorul pentru a se lăţi şi se anină la svântat subt ştreaşine la umbra, nu la soare. Svântatul ţine o săptămână.. După svântare fundacurile se pun la fum rece în pod unde ele tot fermentează puţin şi cresc. Se coboară din când în când şi se dau cu sucitorul. Uneori trec şi trei-patru luni până sunt gata”, spune el.

Citeste si:
Vom mânca mai bine în România, dar mai scump! Procesatorii și-au...
Vom mânca mai bine în...

Preparatele pentru care este renumită fiecare regiune din România

Moldova

Această regiune este renumită pentru mâncărurile savuroase, îndeosebi pentru preparatele din carne de pasăre și pește, dar și porc, vită, oaie și vânat, alături de care mereu se regăsește o garnitură din legume, lapte, ouă sau brânzeturi.

Bucătăria moldovenească este foarte ofertantă, iar comparativ cu alte zone din țară, mâncarea de acolo este fără rântașuri sau prea multe prăjeli, fiind mai degrabă cu ceapă înăbușită și făină desfăcută în apă sau lapte. De asemenea, o altă deosebire între Moldova și celelalte zone în ceea ce privește mâncarea, este că în Moldova sosurile sunt, de regulă, albe, dar se găsesc și câteva colorate cu pastă de ardei și roșii sau boia de ardei.

Citeste si:
In loc de placinta cu branza: 7 retete pe care sa le incerci de Reveli
In loc de traditionala...

Bine ar fi ca, dacă treci pe acolo, să nu ratezi ciorbele acrite cu borș și drese cu smântână și ou, cum ar fi borșul moldovenesc de vițel. Nu poți trece prin zonă nici fără să încerci turtele moldovenești, tochitura sau saramurile de pește ori pui, toate însoțite, desigur, de mămăligă. Și la desert ai din ce alege: cozonaci moldovenești, pască moldovenească sau alivenci.

Bucovina

Bucovina are și ea o mulțime de preparate tradiționale, care se adaugă moștenirii culturale a bucovinenilor, de pildă ciorba rădăuțeană, jambonul, chișca, cighirul, mușchiul copt în jar, cârnații boierești, costița hituită sau mușchiul haiducesc.

Dobrogea

Bucătăria din Dobrogea se remarcă datorită influențelor orientale, în care predomină peștele, carnea de oaie și vânatul. Totuși, nu lipsesc nici carnea de pasăre, vacă și porc. Ciorbele sunt preparate din pește sau legume și acrite cu borș sau zeamă de varză, iar sosurile sunt pe bază de pastă de roșii și stinse cu supă de oase. Cele mai cunoscute mâncăruri din Dobrogea sunt ciorba de burtă, ciorbele pescărești, marinatele din pește, saramurile de pește și dulciurile cu stafide și rahat.

Citeste si:
8 retete preferate ale Primelor Doamne ale Americii
Gustoase si usor de preparat:...

Muntenia

În gastronomia din Muntenia se simt influențele orientale îmbinate cu rafinamentul bucătăriei europene, în special cea franțuzească și italienească. Nelipsite din felurile de mâncare sunt legumele, carnea, lactatele și pastele făinoase. Ciorbele se fac din diferite sortimente de carne și din legume și sunt acrite cu borș, folosindu-se pentru aromă, la final, leuștean. De asemenea, renumită în Muntenia este salata clasică muntenească, făcută din legume proaspete sau fierte, cu maioneză sau cu ouă și brânzeturi. Cât despre deserturi, cele mai apreciate sunt budincile din paste, plăcintele și papanașii.

Oltenia

În Oltenia vei avea pe masă ciorbe acrișoare de praz și de ștevie, ciulama de pui cu mămăligă, roșii umplute cu carne tocată, dar în mod special tochitură oltenească, saramură de pește și cârnăciori oltenești. La prânz, nu vei scăpa fără să fii omenit cu slană și ceapă.

Banat

În Banat se simt puternic in gastronomie influențele austro-ungare, dat și cele grecești, italienești și franțuzești. Așadar, mâncărurile bănățene sunt pe bază de carne de porc, vacă, pasăre și mai puțin pește. De obicei, ciorbele se acresc cu lămâie și se îmbogățesc cu smântână și tarhon sau mărar, iar supele sunt făcute cu tăiței de casă sau cu rântaș. Cea mai cunoscută ciorbă din zonă este cea cu perișoare.

Printre recomandările locale se numără sarmalele bănățene, cunoscute și ca „sarmale bătrânești”, zacusca, ceapa umplută sau orice fel principal cu sos și rântaș. Un desert plăcut de turiști este „Varga Bales”, o budincă din tăiței de casă cu brânză de vaci și stafide, învelită în foi de plăcintă și coaptă la cuptor.

Transilvania

Transilvania se evidențiază prin gastronomia sa, unde este evidentă inspirația austro-ungară. Aici se găsesc preparate grase, condimentate și, în general, pe bază de carne de porc. Ciorbele sunt acrite cu oțet sau cu zeamă de varză, drese cu gălbenuș de ou și smântână și condimente cu tarhon.

Printre cele mai apreciate și dorite ciorbe tradiționale transilvănene se numără ciorba de fasole cu afumătură, ciorba ardelenească de porc sau vită, dar și supa de varză cu smântână și supa de chimen. Desigur, nu putem uita nici de papricaș, balmuș, langoși și renumita varză a la Cluj. La desert, Transilvania servește turiștii cu găluști cu prune, kurtos sau mălai dulce.


Despre autor:

Alexandra Chivu
Alexandra Chivu scrie pentru 9AM din anul 2021, iar în prezent ocupă funcția de redactor-șef. Ea și-a început activitatea în presă în 2016, în cadrul Facultății de Jurnalism, unde a scris câteva articole pentru site-ul instituției. Ulterior, a publicat materiale în ziarul „Ultimă oră”. Și de aici a început greul. Primul impact important în carieră a fost în cadrul Digi FM, unde a redactat știri de radio. A început munca la revista Ciao, în 2017. Nu a poposit și a continuat la Fanatik, din 2018 până în 2019. În paralel, benevol, s-a ocupat în câteva rânduri de pagina de Facebook SOS Autism Brăila. Din 2019 și până în 2021 a lucrat la Playtech, apoi a ajuns în prezentul numit 9AM.
Mai multe

Ultima actualizare: 5 Iulie 2022 - 12 : 07

Abonează-te pe


Te-ar putea interesa si:

In lipsa unui acord scris din partea Internet Corp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului.