Potrivit CSM, calendarul activitatilor interne aferente procedurii de avizare a acestui proiect de act normativ va presupune “consultarea Inaltei Curti de Casatie si Justitie, a Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, a celorlalte instante judecatoresti si a parchetelor de pe langa acestea, a Institutului National al Magistraturii, a Scolii Nationale de Grefieri, a Inspectiei Judiciare precum si a asociatiilor profesionale ale judecatorilor si procurorilor, care sunt invitate sa transmita Consiliului Superior al Magistraturii propunerile si observatiile pe marginea acestui proiect de lege pana la data de 13 septembrie 2017”, se arata intr-un comunciat al CSM.

Urmeaza centralizarea tuturor acestor propuneri de catre Directia legislatie, documentare si contencios din cadrul CSM pana la data de 20 septembrie 2017.

Avizul consultative prevazut de lege urmeaza sa fie emis de plenul CSM in ultima saptamana a lunii septembrie 2017.

Ministrul Justitiei, Tudorel Toader, a declarat, miercuri ca va trimite propunerile de modificare a legilor justitiei doar la Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) nu si la DNA, Parchetul General sau DIICOT, pe motiv ca doar CSM avizeaza propunerile legislative si pentru ca procurorii nu fac legi, ci doar aplica si interpreteaza legea.

Dupa numeroase critici si solicitari ale magistratilor, care au reclamat ca nu au fost consultati si au solicitat sa vada integral proiectul de lege, invocand exigentele transparentei decizionale, proiectul a fost postat miercuri seara pe site-ul Ministerului Justitiei.

Ministerul invoca, in expunerea de motive care insoteste proiectul de modificare a legilor Justitiei, prevederi din ultimul raport MCV, o serie de decizii ale Curtii Constitutionale, dar si noile ”realitati si nevoie ale sistemului judiciar” care impun reformarea cadrului legislativ in domeniu.
Modificarile aduse legilor Justitiei Proiectul de modificare a legii 303/2004 privind statutul judecatorilor si procurorilor prevede ca presedintele Romaniei este eliminat din procedura de numire a procurorilor sefi ai principalelor parchete, iar durata mandatului acestora este extinsa de la trei la patru ani. De asemenea, Inspectia Judiciara a CSM va trece din subordinea acestei institutii la Ministerul Justitiei, iar ministrul Justitiei poate sa ceara procurorului general sau, dupa caz, procurorului sef al DNA sau DIICOT informari asupra activitatii parchetelor si sa dea indrumari scrise cu privire la masurile care trebuie luate pentru prevenirea si combaterea eficienta a criminalitatii. Forma proiectului de modificare a legii privind statutul judecatorilor si procurorilor este neschimbata fata de cea prezentata saptamana trecuta de catre ministrul Justitiei, Tudorel Toader.

”Presedintele si vicepresedintii Inaltei Curti de Casatie si Justitie sunt numiti de catre presedintele Romaniei, la propunerea Consiliului Superior al Magistraturii – Sectia pentru judecatori, dintre judecatorii Inaltei Curti de Casatie si justitie care au functionat la aceasta instanta cel putin 2 ani si nu au fost sanctionati disciplinar”, se arata la articolul 53, alin (1) al proiectului de lege.

Modificarea consta in introducerea conditiei ca judecatorii numiti pe functii de conducere sa nu fi fost sanctionati disciplinar, conditionare care in prezent lipseste.

O alta modificare prevede ca presedintele Romaniei poate refuza o singura data, motivat, numirea in functiile de conducere ale instantei supreme. Prevederea este similara cu cea de la numirea ministrilor, unde, de asemenea, presedintele poate refuza o singura data si motivat propunerea facuta de seful Guvernului pentru numirea unui nou ministru in Cabinet.

Nu in ultimul rand, Tudorel Toader extinde mandatul presedintelui si vicepresedintilor Inaltei Curti de la trei la patru ani.

In ceea ce priveste insa numirea sefilor principalelor parchete din Romania, presedintele este eliminat din procedura. Articolul 54, alin (1) prevede: ”Procurorul general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, prim-adjunctul si adjunctul acestuia, procurorul sef al Directiei Nationale Anticoruptie, adjunctii acestuia, procurorii sefi de sectie ai Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie si ai Directiei Nationale Anticoruptie, precum si procurorul sef al Directiei de Investigare a Infractiunilor de Criminalitate Organizata si Terorism si adjunctii acestora sunt numiti de Consiliul Superior al Magistraturii, sectia pentru procurori, la propunerea ministrului justitiei, dintre procurorii care au o vechime minima de 10 ani in functia de procuror, pe o perioada de 4 ani, cu posibilitatea reinvestirii o singura data”.

In prezent, legea prevede ca procurorii sefi sunt numiti de catre presedintele Romaniei, la propunerea ministrului justitiei si cu avizul CSM, pentru o perioada de 3 ani.

La fel ca la numirea sefilor ICCJ, ministrul Justitiei a introdus prevederea ca CSM poate refuza o singura data motivat propunerea facuta de minister pentru procurorii sefi ai principalelor parchete.

De asemenea, potrivit proiectului, ministrul Justitiei poate sa ceara procurorului general sau, dupa caz, procurorului sef al DNA sau DIICOT informari asupra activitatii parchetelor si sa dea indrumari scrise cu privire la masurile care trebuie luate pentru prevenirea si combaterea eficienta a criminalitatii.

Nu in ultimul rand, proiectul prevede ca Inspectia Judiciara a CSM va trece din subordinea acestei institutii la Ministerul Justitiei, prevedere contestata de catre magistrati in saptamana scursa de la anuntarea acestor modificari. Inspectorul sef al Inspectiei Judiciare si adjunctul acestuia sunt numiti de ministrul Justitiei dintre inspectorii judiciari in functie, in urma unui concurs, mai prevede proiectul.