Curtea a respins exceptia de neconstitutionalitate ridicata de Raiffeisen Bank pe mai multe articole din Legea privind darea in plata, intr-un dosar in care un debitor a cerut instantei sa stearga datoria la banca. Debitorul in cauza a fost executat silit de catre Raiffeisen, care a vandut la licitatie, in 2015, imobilul care garanta creditul, dar a ramas cu datorii inca neachitate la banca.

CCR considera ca Legea privind darea in plata nu are legatura cu acest caz. Deci, darea in plata nu se aplica pentru imobilele deja vandute de creditor, clientii executati silit neputand stinge astfel datoria totala.

"Mai precis, Legea nr. 77/2016, in intregul ei, nu poate sta ca temei, in mod formal, al actiunii intemeiate de reclamant, intrucat acesta nu a formulat nicio notificare si nu a solicitat transmiterea dreptului de proprietate asupra bunului sau, bunul fiind deja vandut la licitatie publica inca din anul 2015", potrivit motivarii CCR.

"Este adevarat ca reclamantul-debitor a solicitat instantei stingerea datoriilor. In mod indirect, acesta a urmarit, prin intentarea actiunii, sa se prevaleze de efectul principal pe care Legea 77/2016 il stabileste. Dar Legea nr.77/2016 conditioneaza stingerea tuturor datoriilor consumatorilor de transmiterea voluntara a dreptului de proprietate asupra bunului ipotecat din patrimoniul consumatorilor in cel al profesionistilor. Acest efect nu rezulta din insisi denumirea Legii "Legea privind darea in plata a unor bunuri imobile in vederea stingerii obligatiilor asumate prin credite " ci si din art.3 al acesteia, potrivit caruia consumatorul are dreptul de a i se stinge datoriile izvorate din contactele de credit cu tot cu accesorii, fara costuri suplimentare, prin darea in plata a imobilului ipotecat in favoarea creditorului, daca in termenul prevazut la art. 5. Alin 3 partile contractului nu ajung la un alt acord", se arata in motivarea CCR citata de HotNews.