Rușii au atacat orașul Harkov. Înainte de bombardamentele lor, aici era o clădire de locuințe. Acum, a rămas doar moloz prin care salvatorii caută după supraviețuitori.
„Racheta a lovit acoperișul acestei clădiri rezidențiale cu patru etaje. Locuitorii care se aflau la etajele trei și patru au fost răniți. S-a stabilit deja că o persoană a murit, trupul ei a fost găsit sub dărâmături”, a declarat Dimitro Chubenko, procuratura Harkov.
Spre sud, Bahmut e pus la pământ. La fel și Vugledar. Zeci de rachete au fost lansate noaptea trecută și spre Herson. Oficialii ucraineni se așteaptă la un atac și mai agresiv din partea Rusiei, cu cât se apropie mai mult împlinirea unui an de la începutul conflictului.
„Clădiri de locuințe, facilități sociale și de transport, un spital, un oficiu poștal și o stație de autobuz au fost avariate”, a declarat Volodimir Zelenski, preşedintele Ucrainei.
Șeful de stat ucrainean, care s-a întâlnit la Nikolaev cu premierul Danemarcei, a cerut Occidentului să trimită repede armament. De altfel, într-un raport, Institutul pentru Studiul Războiului pune pierderile teritoriale ale Ucrainei pe seama faptului că armele promise Kievului nu ajung în timp util.
Săptămâna trecută, Statele Unite au cerut Coreei de Sud să ajute la înarmarea Kievului, după ce americanii, alături de aliații europeni, au promis tancuri Ucrainei.
„Ucraina continuă să ceară noi arme, iar Occidentul încurajează aceste cereri. Este un impas care are ca rezultat o escaladare semnificativă și implică tot mai mult țările NATO în conflict”, a declarat Dimitri Peskov, purtătorul de cuvânt al Kremlinului.
Amiralul Rob Bauer a afirmat că statele membre trebuie să fie pregătite de un conflict cu Rusia. „Nu avem prea mult timp la dispoziţie, pentru că depinde de ruşi când o să vină”, a declarat amiralul Rob Bauer, preşedinte Comitet militar NATO.
Un conflict direct este cu atât mai așteptat cu cât Rusia, anul trecut, a cerut pentru a nu invada Ucraina, ca NATO să renunțe la toți membrii de pe flancul estic, ceea ce înseamnă că Rusia vrea ca toate țările care au aderat după 1997, inclusiv România, să fie excluse din alianță.
În cadrul unui interviu, Boris Johnson, fostul premier al Marii Britanii a declarat că Vladimir Putin l-a amenințat direct cu un atac cu rachete. Kremlinul a negat aceste acuzații, iar Dimitri Peskov, purtătorul de cuvânt al președintelui rus Vladimir Putin, l-a numit pe Johnson un mincinos.
In lipsa unui acord scris din partea Internet Corp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului NATO, pregătiri pentru o confruntare directă cu Rusia. „Depinde de ruși când o să vină”.