Consiliul va putea nu doar să aplice amenzi, dar şi să blocheze mass-media online timp de 30 de zile fără o decizie judecătorească în cazul unor încălcări repetate a regulilor. Interdicţiile permanente şi retragerea licenţelor vor continuă să fie posibile doar recurgând la instanţă. Chiar și așa, justiţia din Ucraina nu este considerată independentă. Membrii Consiliului sunt numiţi, în părţi egale, de șeful statului şi parlament.
„Odată cu adoptarea legii mass-media se pune în aplicare clauza privind armonizarea legislaţiei naţionale din sectorul audiovizual cu legislaţia europeană", a anunţat marţi Consiliul.
Această armonizare a fost una din cele şapte solicitări adresate Ucrainei după ce i s-a acordat statutul de ţară candidată la aderarea la UE. Unul din motivele invocate pentru noua lege, care reglementează televiziunile, posturile de radio, presa scrisă şi cea online, a fost adaptarea acesteia la noile posibilităţi tehnice ale erei internetului.
Înaintea războiului, preşedintele Volodimir Zelenski a închis posturi de televiziune considerate pro-ruse şi a blocat site-urile de ştiri ocolind procedurile legale. După începerea războiului a fost limitată distribuţia canalelor de ştiri controlate de opozantul preşedintelui Zelenski, fostul şef de stat Petro Poroşenko. Ucraina ocupă locul 106 din 180 în clasamentul ţărilor, care evaluează gradul de libertate al presei, realizat de organizaţia Reporteri fără Frontieră, transmite dpa, citat de Agerpres.
In lipsa unui acord scris din partea Internet Corp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului Parlamentul din Ucraina urmează să adopte o lege a presei controversată.