În total, o cantitate estimată de 28 de trilioane de tone metrice de gheaţă s-a topit din banchiza globală, calota glaciară şi gheţari începând cu mijlocul anilor 1990. Ritmul de topire anual este în prezent cu circa 57% mai rapid decât în urmă cu trei decenii, precizează oamenii de ştiinţă într-un studiu publicat luni în revista The Cryosphere.

„A fost o surpriză să vedem o creştere atât de mare în doar 30 de ani”, a spus Thomas Slater, unul dintre autorii studiului, glaciolog în cadrul Universităţii Leeds din Marea Britanie.

În timp ce situaţia este clară pentru cei care depind de gheţarii montani pentru a obţine apă potabilă sau se bazează pe mările îngheţate în timpul iernii ca să le protejeze locuinţele din zona de coastă împotriva furtunilor, topirea gheţii la nivel global a început să atragă atenţia şi în zone îndepărtate faţă de regiunile îngheţate, a mai precizat Slater.

Lăsând deoparte frumuseţea regiunilor polare, „oamenii sunt conştienţi de faptul că, deşi gheaţa este departe, vor resimţi şi ei efectele topirii acesteia”, a spus el.

Topirea gheţii de pe uscat - în Antarctica, Groenlanda şi gheţarii montani - a adăugat suficientă apă în oceane într-un interval de trei decenii încât să ridice nivelul mediu global al mării cu 3,5 centimetri. Topirea gheţarilor montani reprezintă 22% din totalul anual de pierderi de gheaţă, un procent notabil având în vedere că reprezintă doar circa 1% din gheaţa de pe uscat, a spus Slater.

În regiunea arctică, banchiza se micşorează de asemenea către noi valori minime pe perioada verii. Anul trecut, a fost observată a doua cea mai redusă suprafaţă a banchizei în peste 40 de ani de monitorizare satelitară. Pe măsură ce banchiza dispare, expune apele întunecate care absorb radiaţia solară în loc să o reflecte în afara atmosferei. Fenomenul, cunoscut sub denumirea de amplificare arctică, contribuie la creşterea temperaturilor regionale.

Temperatura atmosferică globală a crescut cu circa 1,1 grade Celsius faţă de perioada preindustrială. În regiunea arctică însă, rata încălzirii a fost mai mult decât dublă faţă de media globală în ultimii 30 de ani.

Utilizând date satelitare din perioada 1994-2017, măsurători la faţa locului şi simulări pe computer, echipa de cercetători britanici a calculat că planeta a pierdut în medie 0,8 trilioane de tone metrice de gheaţă în fiecare an în decada 1990, dar circa 1,2 trilioane de tone metrice anual în ultimii ani.

Calcularea chiar şi a unui total de pierderi estimate de gheaţă din gheţarii Terrei, banchiză şi mările polare este „o abordare cu adevărat interesantă şi una care este destul de necesară”, a spus geologul Gabriel Wolken din cadrul Departamentului de Cercetări Geologice şi Geofizice din Alaska. Wolken a fost unui dintre autorii studiului „2020 Arctic Report Card”, publicat în decembrie, dar nu a participat la această nouă cercetare.

În Alaska, oamenii sunt ''extrem de conştienţi'' de fenomenul topirii gheţarilor, iar „schimbările se pot vedea cu ochiul liber” a spus Wolken, potrivit Agerpres.