In iunie, DNA l-a condamnat pe Liviu Dragnea - liderul Partidului Social Democrat PSD si cel mai puternic politician din Romania, noteaza The Economist - la 3 ani si jumatate de inchisoare pentru ca a plasat doi functionari ai PSD pe statul de plata al agentiei publice pentru protectia copilului. Aliatii lui Dragnea au contraatacat, acuzand-o pe Kovesi de incompetenta si de urmarirea selectiva a politicienilor care-i displac. In februarie, ministrul justitiei a ordonat demiterea sa, dar presedintele Klaus Iohannis a refuzat sa o aprobe. Curtea Constitutionala s-a situat de partea guvernului, iar la 9 iulie presedintele Iohannis a revocat-o, cu reticenta, explica The Economist.

Dna Kovesi si DNA au fost un far al sperantei pentru reformatorii din Europa centrala si de est, iar demiterea ei se inscrie intr-o tendinta sumbra. In intreaga regiune, formatiuni politice nou aparute si miscari de protest care sustin eliminarea coruptiei se confrunta cu o lupta inegala impotriva retelelor de politicieni profitori si a dezamagirii opiniei publice.

Astfel, in Ucraina, unde politica este dominata de oligarhi puternici, reformistii au obtinut in iunie o mult-asteptata victorie, dupa ce parlamentul a aprobat infiintarea unei curti independente anticoruptie. Dar, potrivit criticilor, noul tribunal nu dispune de suficiente puteri. Militantii anticoruptie sunt permanent hartuiti. La 17 iulie, Vitali Sabunin, unul din principalii militanti ucraineni, a fost atacat si stropit cu vopsea verde, in timp ce politia statea deoparte pasiva, scrie The Economist.

Bulgaria - cel mai mare "delincvent" din Uniunea Europeana - a adoptat in graba o noua lege anticoruptie dupa ce a preluat presedintia prin rotatie a UE, lege ce incalca insa o directiva a UE neasigurand protectie "avertizorilor de integritate", care trebuie sa se identifice pentru a putea aduce dovezi. In Republica Ceha, premierul Andrej Babis si-a format in iunie cel de-al doilea guvern minoritar, in pofida faptului ca se confrunta cu acuzatii de frauda, noteaza The Economist, potrivit Agerpres.

Slovacia a trecut primavara aceasta printr-o perioada "inspirata", dupa asasinarea in februarie a unui tanar ziarist de investigatii si a prietenei sale, care a generat ample proteste soldate cu demisia premierului Robert Fico. "Oamenilor nu le venea sa creada ca traiesc intr-o tara unde sunt asasinati jurnalisti", spune Karolina Farska, o studenta in varsta de 19 ani si una dintre figurile centrale ale Initiativei pentru o Slovacie decenta, care a contribuit la organizarea protestelor si care intentioneaza sa sustina candidati independenti la alegerile locale care au loc anul acesta in tara. Miscarea novice si-a pierdut insa avantul si putini cred ca va reusi sa treaca testul politicii electorale, consemneaza The Economist.

Partidele ce sustin buna guvernare depind de sperantele difuze ale cetatenilor de a trai intr-o tara mai buna. Partidele corupte au motivatii mai concrete: bani, putere si necesitatea de a se apara de lege, conchide The Economist. De la preluarea puterii in Romania de catre PSD in decembrie 2016, "intreaga energie a guvernului a fost concentrata pe a-l tine pe dl Dragnea in afara inchisorii", spune Dan Barna, liderul Uniunii Salvati Romania (USR), un partid anticoruptie din opozitie.

USR a contribuit la organizarea protestelor de la inceputul lui 2017 care au impiedicat guvernul sa adopte o ordonanta care ar fi pus in dificultate DNA si l-ar fi exonerat pe dl Dragnea. Dar o noua lege aflata acum in fata parlamentului ar avea aproximativ acelasi efect, acordandu-i ministrului justitiei puteri sporite asupra ramurii judiciare. Comisia de la Venetia afirma ca masura ar putea afecta statul de drept. Comisia Europeana spune ca va lua "masuri unde va fi necesar" pentru a asigura compatibilitatea cu legislatia UE, adica o amenintare voalata cu proceduri de infringement daca noua masura merge prea departe, noteaza The Economist.

Riscul este ceea ce politologii numesc "stat captiv", monopolizarea guvernului de catre actori corupti. Expunerea unor scandaluri fara ca acestea sa fie reglementate nu aduce nimic bun si i-ar putea impinge pe alegatori catre partidele populiste care promit razbunarea asupra elitelor - atentioneaza Miroslav Beblavy, deputat slovac si cofondator, in ianuarie, al formatiunii Impreuna, citat de saptamanal.