Pana in prezent, pozitia oficiala a fost aceea ca operatiunile de lupta vor inceta la sfarsitul acestui an, iar cei 9.800 de militari americani (insotiti de circa 3.000 de militari din Germania, Italia si alte tari) care vor ramane pe teren nu vor mai avea decat o misiune de sustinere si formare a fortelor afgane.

Dar potrivit cotidianului american care citeaza vineri un oficial de rang inalt sub acoperirea anonimatului, Obama a semnat recent un ordin care autorizeaza trupele ce vor ramane la fata locului sa lupte direct impotriva talibanilor si aliatilor lor in caz de amenintari la adresa lor sau a Guvernului afgan. Acest ordin autorizeaza, de asemenea, o sustinere aeriana, inclusiv cu avioane de lupta, bombardiere si drone, pentru aceste misiuni.

Consilierii civili ai presedintelui, explica ziarul, s-au opus acestor schimbari de strategie, dar "militarii au obtinut ce au vrut", potrivit oficialului citat. Un alt oficial de rang inalt a subliniat totusi ca nu se pune problema unor patrule regulate impotriva talibanilor, scrie MEDIAFAX.

Operatiunile nu vor mai viza talibanii "decat daca acestia ameninta direct Statele Unite si fortele coalitiei internationale in Afganistan sau daca ajuta direct Al-Qaida", a explicat el.

Aceasta schimbare, potrivit New York Times, are legatura partial cu avansul rapid al organizatiei Stat Islamic in Irak, ceea ce a provocat critici la adresa lui Obama, cu privire la retragerea trupelor americane din Irak, care nu era pregatit in mod corespunzator pentru a face fata unor atacuri islamiste.

Noul presedinte afgan, Ashraf Ghani, pare, de asemenea, mai deschis la ideea unor misiuni variate pentru trupele americane ce vor ramane in Afganistan, decat era predecesorul sau, Hamid Karzai.

In prezent mai sunt 27.000 de militari americani in Afganistan. In perioada de varf a interventiei, numarul lor a fost de 100.000.