Potrivit AFP, cercetatorii au putut sa alcatuiasca modelul de evolutie a climei din aceasta regiune a lumii, pe baza analizei inelelor de crestere ale copacilor vechi, iar acest model a explicat, partial, felul in care Ginghis Han a putut sa cucereasca o mare parte a lumii, in fruntea unor mici hoarde de calareti nomazi.

Studiul a fost publicat in Proceedings of the National Academy of Sciences (PNAS).

Acele inele de crestere ale copacilor arata faptul ca la inceputul imperiului mongol, climatul Asiei Centrale, in mod normal rece si arid, a devenit mai bland si mai umed. Intr-un an cald si umed, arborii cresc mai mult, fapt care se traduce printr-un inel de crestere mai mare. Productia de iarba din stepe a crescut probabil foarte mult, permitand hranirea vastelor herghelii de cai de razboi si a altor cirezi de vite care au furnizat mijloacele necesare pentru cucerirea de teritorii si infiintarea imperiului.

"Tranzitia de la o seceta extrema la o umiditate abundenta chiar la inceputul imperiului mongol sugereaza faptul ca acest factor, clima, a jucat un anumit rol", a explicat Amy Hessl, cercetatoare la Universitatea West Virginia, coautoare a studiului.

"Climatul nu a fost singurul factor, dar el a creat conditiile ideale pentru ca un lider carismatic sa iasa din haos, sa alcatuiasca o armata si sa concentreze puterea in mainile sale", a declarat ea. "Este pentru prima data cand a fost stabilita o legatura intre schimbarea climei si avantul Imperiului mongol", a adaugat cercetatoarea americana.

Cel mai adesea, incalzirea globala a fost asociata cu sfarsitul unor civilizatii, precum civilizatia maya si Imperiul Roman.

"O umiditate neobisnuita in zonele aride creeaza o productivitate mai mare a plantelor, fapt care se traduce printr-o crestere a numarului de cai". Potrivit aceleiasi cercetatoare, "Ginghis Han a fost capabil sa pluteasca pur si simplu pe acest val de abundenta".

"In trecut, inainte de energiile fosile, iarba si ingeniozitatea erau carburantii mongolilor si ai civilizatiilor invecinate", a spus Neil Pederson, profesor la Universitatea Columbia din New York, principalul autor al studiului.

"Chiar si in zilele noastre, un numar mare de mongoli continua sa traiasca la fel ca stramosii lor, insa, in viitor, ei ar putea sa se confrunte cu conditii climatice extreme", a explicat Neil Pederson.

Analiza inelelor de crestere a arborilor, analizate pe o perioada de 1.112 ani, de la anul 900 pana in 2011, ofera perspective ingrijoratoare pentru aceasta regiune, potrivit aceluiasi cercetator american.

De la mijlocul secolului al XX-lea, aceasta regiune se incalzeste repede, iar inelele arborilor dezvaluie faptul ca secetele recente au fost cele mai extreme din istorie.