Descoperirea penicilinei – momentul care a schimbat pentru totdeauna medicina

Totul a început în anul 1928, într-o zi mohorâtă de septembrie, când bacteriologul scoțian Alexander Fleming se afla în laboratorul său de la spitalul londonez St. Mary’s. În acel moment, Fleming lucra la un experiment menit să dezvăluie secretele unei bacterii periculoase, în speranța găsirii unui leac eficient împotriva bolilor care secerau vieți.

Pe masa sa de lucru se aflau mai multe recipiente din sticlă, în care bacteriile erau cultivate. Într-unul dintre acestea, Fleming a observat ceva neobișnuit: un mucegai verzui-albăstrui care părea să distrugă bacteriile din jurul său, aproape dizolvându-le. Intuitiv, cercetătorul a simțit că se afla în fața unui moment crucial. Le-a spus celor prezenți că are presimțirea unei descoperiri importante pentru omenire.

A doua zi, a reluat cercetările. Privind la microscop, a constatat că mucegaiul era acoperit de pete verzi. L-a identificat drept Penicillium notatum și i-a dat un nume simplu, dar care avea să intre în istorie: penicilina. Testele inițiale au arătat că substanța distruge bacteriile chiar și atunci când este diluată de o mie de ori.


Asistentul lui Fleming, primul „cobai” pentru o cauză bună

Primele testări au fost efectuate pe animale – iepuri și șoareci – care au supraviețuit fără reacții negative. Ulterior, Fleming a trecut la teste pe oameni, iar unul dintre primii voluntari a fost chiar asistentul său, care a consumat o cantitate mică din mucegaiul peniciliei fără a suferi efecte adverse. Ironia sorții a făcut ca, ani mai târziu, același asistent să fie vindecat de o sinuzită severă cu ajutorul penicilinei.

Totuși, Fleming nu dispunea de resursele necesare pentru a continua cercetările pe scară largă. Au fost necesari încă doisprezece ani pentru ca descoperirea lui să devină medicamentul care avea să salveze milioane de vieți. Cu sprijinul medicului Howard Florey, expert la Universitatea Oxford, și al biochimistului Ernst Chain, penicilina a fost produsă, testată și perfecționată până la forma sa utilizabilă în medicină.

Citește continuarea pe kudika.ro