În adâncurile oceanului, acolo unde liniștea pare eternă, se pot naște uneori cele mai violente și neașteptate forțe ale naturii: tsunamiurile. Aceste valuri gigantice care își croiesc drum cu o forță incontrolabilă spre țărmuri au lăsat în urmă, de-a lungul istoriei, urme adânci în memoria umanității. Tsunamiul nu este doar un fenomen geologic; este o lecție despre fragilitatea echilibrului natural și despre nevoia constantă de vigilență și solidaritate.
Cu o putere ce poate transforma peisaje în câteva minute, acest fenomen ne obligă să privim cu mai mult respect planeta pe care trăim. Iar evenimentele recente din 30 iulie 2025, când un cutremur de 8 grade în Rusia a declanșat alerte de tsunami în mai multe regiuni ale lumii, ne reamintesc cât de rapid se poate schimba totul și cât de esențial este să fim informați.
Ce înseamnă tsunami?
Tsunamiul este un val sau o serie de valuri de maree extrem de mari, generate în general de mișcări tectonice subacvatice, cum ar fi cutremurele, erupțiile vulcanice, alunecările de teren submarine sau chiar impactul unui asteroid. Termenul „tsunami” provine din japoneză și înseamnă literalmente „val de port”, deoarece aceste valuri își arată adesea adevărata putere abia când ajung în zonele de coastă.
Spre deosebire de valurile generate de vânt, tsunamiurile se deplasează cu viteze de până la 800 km/h în ape adânci și pot trece neobservate pe mare deschisă. Însă, odată ce se apropie de țărm, energia valului se concentrează și înălțimea acestuia crește dramatic, provocând inundații devastatoare și pierderi imense.
Cum se formează un tsunami?
Citeste mai multe despre acest fenomen pe kudika.ro
In lipsa unui acord scris din partea Internet Corp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului Ce este un Tsunami: între forța naturii și lecțiile trecutului.