"Avem o rata a creditelor neperformante de trei ori mai mica decat a pietei. Executam foarte rar ipotecile, la finele anului trecut aveam o rata de sub 0,1%, in jur de 20 de cazuri. Si la fiecare dintre acestea am avut discutii cu clientii care au durat cam trei ani si jumatate, in care am cautat solutii de restructurare, de mutare intr-un apartament mai ieftin pentru a-l vinde pe cel mai scump", a afirmat CEO-ul ING intr-o conferinta de presa, raspunzand unei intrebari privind legea darii in plata.

Rata creditelor neperformante inregistrata de banca s-a redus anul trecut la 5,1%, de la 5,7% in 2014, scrie MEDIAFAX.

Szczurek a aratat ca banca este deschisa, in activitatea zilnica, la gasirea solutiilor pentru clientii care ajung in dificultate de plata, fara a avea nevoie de aportul unei legi in acest sens.

El considera ca legea darii in plata nu va rezolva problemele celor care sunt in reala dificultate, ci va reprezenta o solutie pentru putini clienti, insa va ingreuna totodata accesul la creditare pentru persoanele care vor dori sa-si achizitioneze o locuinta pe viitor.

"Conditiile de creditare vor fi clar mai aspre. Darea in plata nu este solutia buna, iar efectele distrugatoare vor fi mai mari decat beneficiile", a spus Szczurek.

Intrebat care sunt scenariile pentru conditiile de creditarte pe care banca le ia in calcul in eventualitatea adoptarii legii in forma actuala, seful ING nu a vrut sa dea informatii concrete, precizand ca exista scenarii diferite.

"Avem diferite scenarii, dar nu vrem sa facem declaratii pana nu stim care este forma finala a legii. Daca va fi similara celei de acum, va afecta conditiile de creditare, cu siguranta nu va mai exista un avans de 5-10-15%", a mentionat Szczurek.

Senatorii au adoptat luni, cu unanimitate de voturi, legea darii in plata, care se afla in faza reexaminarii, insa decizia finala apartine Camerei Deputatilor.

Senatul a decis ca programul Prima Casa sa ramana sub incidenta legii, dar, in acelasi timp, au admis propunerea BNR privind introducerea unui plafon maxim de 150.000 de euro pentru imobilele cu destinatie de locuinta, care vor fi luate in calcul la aplicarea legii.