Decizia de luni este definitiva.

Potrivit deciziei, instanta l-a achitat Sorin Blejnar pentru complicitate la infractiunea de evaziune fiscala si pentru fapta de constituire a unui grup infractional organizat (in forma sprijinirii). Totodata, a fost achitata definitiv si Diana Marina Nemes pentru constituire a unui grup infractional organizat (in forma constituirii).

Alaturi de acestia au mai fost achitati fostul sef al DIPI Constanta Dan Florin Secareanu, judecat pentru permitere a accesului unor persoane neautorizate la informatii ce nu sunt destinate publicitatii, si fostul director al Vamilor Viorel Comanita.

Omul de afaceri Radu Nemes a fost condamnat de judecatorii ICCJ la cinci ani si sase luni de inchisoare pentru evaziune fiscala si la aceasi pedeapsa pentru constituire a unui grup infractional organizat (in forma constituirii).

Pedeapsa finala rezultata din contopirea celor doua a fost sporita de judecatori cu inca doi ani de inchisoare, astfel ca Radu Nemes are de executat sapte ani de inchisoare, scrie Agerpres.

Cate cinci ani si sase luni de inchisoare cu executare au primit la ICCJ si administratorul firmei Crivas Logistics, Andrei Juganaru, si complicele Dumitru Preda.

Instanta suprema a finalizat, in 27 martie, dezbaterile in dosarul ''Motorina'', in care au fost condamnati la faza de fond a procesului fostul sef al ANAF Sorin Blejnar, fostul sef al DGIPI Constanta, sotii Nemes, dar si alte persoane, iar luarea unei decizii definitive a fost amanata pentru 9 aprilie. In 9 aprilie judecatorii au amanat din nou pronuntarea pentru luni.

Judecatorii ICCJ au reluat miercuri dezbaterile in acest caz si au ascultat pledoariile finale ale procurorului DNA, dar si pe cele ale avocatilor celor condamnati, care au declarat apel.

Astfel, procurorul a cerut la acel moment majorarea pedepselor tuturor celor condamnati de Curtea de Apel Bucuresti si sporirea lor spre maximum special prevazut de legea penala.

Procurorul a explicat ca faptele pentru care au fost trimisi in judecata sunt grave si ca modalitatea prin care ele au fost comise, respectiv cu formarea unui palier de protectie si repetitivitate si prejudiciul creat prin savarsirea lor, trebuia sa convinga instanta inferioara sa stabileasca pedepse mai mari.

Avocatii inculpatilor au explicat pe rand ca unele dintre probe ar trebui eliminate, pe fondul deciziei Curtii Constitutionale privind obtinerea de probe pe baza mandatelor date in baza Legii sigurantei nationale, ca restul probelor nu ar dovedi existenta unui palier de protectie si ca firmele implicate in dosar nu ar fi comis acte de evaziune fiscala, ci simple acte de comert legal.

Avocatii au cerut pe rand fie achitarea clientilor lor, fie pedepse cu suspendarea sau amanarea executarii pedepsei.