"Candidez pentru al doilea mandat. Am avut onoarea, dupa deschiderea procedurii, de a primi sprijinul Frantei, Germaniei, Marii Britanii, Chinei, Coreei si Mexicului", a spus Lagarde la televiziunea franceza.

Desi Statele Unite, cel mai mare actionar al FMI, nu au anuntat in mod oficial sprijinul pentru cel de-al doilea mandat, Lagarde a spus ca vicepresedintele Joe Biden si alti oficiali americani au apreciat performantele ei la conducerea institutiei, in ultimii cinci ani. Lagarde, fost ministru de Finante al Frantei, a devenit director general al FMI in 2011, inlocuindu-l pe Dominique Strauss-Kahn, dupa ce politicianul francez a fost arestat la New York sub acuzatia de hartuire sexuala a unei cameriste intr-un hotel din New York.

El a respins acuzatia, iar cazul a fost ulterior inchis, dar nu inainte ca Strauss-Kahn sa demisioneze de la conducerea FMI.

Lagarde a preluat postul la FMI in perioada de varf a crizei datoriilor din zona euro si in timpul mandatului ei au fost incheiate trei acorduri de salvare, pentru Irlanda, Portugalia si Grecia. Acordul cu Grecia, negociat mai intai de Strauss-Kahn, a fost criticat de state emergente, care au argumentat ca imprumuturile acordate statului elen sunt prea mari si au insistat ca creditorii acestuia sa accepte pierderi mai mari. Lagarde a reusit negocierea restructurarii datoriilor Greciei cu restul zonei euro in 2012, dar a fost insuficient ca tara sa revina pe piata financiara. In prezent, zona euro si Grecia se pregatesc sa negocieze o noua restructurare a datoriei elene. FMI conditioneaza participarea FMI la cel mai recent program de salvare a Greciei de restructurarea datoriilor.

Un tribunal francez a decis pe de alta parte, in decembrie, ca sefa FMI sa fie judecata pentru neglijenta in serviciu in cazul afaceristului Bernard Tapie, in care omul de afaceri a obtinut despagubiri din partea statului francez in perioada in care Lagarde era ministru de Finante.

Lagarde a facut apel la decizia justitiei.