Modificarile din mediul urban, de la alimentatie, tinuta si atitudine pana la boli, prostitutie si obiceiuri culturale sunt principalele criterii pe care trei cercetatori au incropit Muzeul National de Antropologie Urbana.

Vizitatorii aproape ca vor intra intr-o masina a timpului si vor putea trai intr-un colt al vechiului Bucuresti. Totul va porni de la craniile raposatilor anonimi din Capitala, tinute acum in Institutul de Cercetare Antropologica "Dr. Francisc Rainer". Dupa fotografiile vremii respective, specialistii vor face mulaje, transformandu-le in figuri. Apoi povestea se completeaza prin decor, costume si alte accesorii.

Sediul, intr-o fabrica veche

in asteptarea unei hotarari de guvern care sa consfinteasca proiectul, si care poate fi data in maximum patru ani, istoricul Adrian Majuru, antropologul Ioan Oprescu si fostul membru din consiliul de administratie al Muzeului Peles, Florin Filip, recupereaza identitatea bucurestenilor de-a lungul a sute de ani. "Aceasta ar putea fi prima institutie muzeala de profil din Europa", scriu initiatorii proiectului la rubrica "Puncte tari", in contextul activitatii muzeului.