In Hobita, satul natal din Gorj al lui Constantin Brancusi, au ramas nelamurite urme ale sculptorului. O casa putrezita, in care s-a presupus ca s-a nascut Brancusi, nu e nici muzeu si nici nu poate fi daramata, spre necazul stranepotilor, care ar vedea in locul ei o casa noua pentru copiii lor. Supararile sunt mari cand vine vorba de pamantul Brancusenilor, de locul lor in cimitirul satului si de casa pe care o ravnesc niste domni de la Bucuresti.
Nici pana astazi, stranepotii sculptorului nu s-au adunat la judecator sa-si imparta pe hartie pamantul. Mai ales o bucata ce da spre drum, vecina cu casa memoriala, unde a locuit sora lui Brancusi, Eufrosina. In jurul casei aceleia bantuie inca un scandal, inceput acum sase ani. Ioana, nevasta stranepotului Nicolae Gogoiu, are o mie de povesti despre asta.
Nici pana astazi, stranepotii sculptorului nu s-au adunat la judecator sa-si imparta pe hartie pamantul. Mai ales o bucata ce da spre drum, vecina cu casa memoriala, unde a locuit sora lui Brancusi, Eufrosina. In jurul casei aceleia bantuie inca un scandal, inceput acum sase ani. Ioana, nevasta stranepotului Nicolae Gogoiu, are o mie de povesti despre asta.
Iti place acest articol? Recomanda-l prietenilor:
In lipsa unui acord scris din partea Internet Corp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului Sfada urmasilor pe mostenirea lui Brancusi.
In lipsa unui acord scris din partea Internet Corp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului Sfada urmasilor pe mostenirea lui Brancusi.