Autoritatile sanitare veterinare continua sa sustina interdictia ca micii producatori sa vanda laptele si branza pe pietele din toata tara, tonul fiind putin mai indulcit in ultimul timp. Potrivit Ordinului 301/2006, aparut in Monitorul Oficial la inceputul anului, taranii nu mai pot sa comercializeze decat pe piata locala produsele de origine animala din propriile gospodarii.

Actul normativ are cel mai mare impact in ceea ce priveste vanzarile de branza de la tarani. Autoritatile nu au lasat timp taranilor sa se dezmeticeasca, pentru ca au impus ca in 10 zile sa se conformeze noilor reguli. Astfel, incepand cu 19 ianuarie, in piete nu se vor mai gasi branzeturile taranesti. Impactul fiind foarte mare, reactiile au fost foarte puternice, astfel ca autoritatile veterinare se gandesc sa mai lase anumite "portite de scapare", iar ordinul, modificat, sa fie aplicat dupa o anumita perioada.

Noua norma sanitara veterinara a stabilit modul in care se desfasoara "vanzarea directa" de produse primare, adica in piete. Astfel, "vanzarea directa" se va putea face direct din gospodarie sau, pentru cantitati mici, marfa poate fi livrata si unitatilor de vanzare cu amanuntul din localitatea unde a fost produsa marfa sau din localitatile invecinate, dar din acelasi judet.

Mai exista o posibilitate - vanzarea cu ocazia targurilor, pietelor, expozitiilor sau alte asemenea ocazii, organizate periodic. Legiuitorul stabileste si ceea ce inseamna cantitati mici. Astfel, nu vor putea fi vandute decat cel mult 1000 de litri de lapte pe saptamana sau 100 kg de peste pe transport. Nici orice produs de origine animala nu este permis sa fie vandut direct, chiar si in aceste conditii extrem de restrictive. Lista este destul de interesanta si cuprinde melci, de crescatorie si salbatici, peste si vanat, lapte si produse din lapte, oua, "moluste bivalve vii", miere si carne de pasare si iepure.

Igiena birocratica

Si asa, micii producatori trebuie sa se inregistreze la autoritatile sanitare veterinare daca vor sa apeleze la vanzari directe. Cererea trebuie sa cuprinda, pe langa denumirea si adresa producatorului, si tipurile si cantitatile de produse destinate vanzarii directe, dar si locurile de vanzare. Autoritatile sanitare veterinare vor trebui sa acorde un numar de inregistrare pentru fiecare producator in parte, dar numai dupa ce au verificat conditiile de productie si vanzare de care dispune micul producator.

Obligatiile acestuia sunt destul de multe, dar vagi. Astfel, taranii vor trebui sa aplice si sa respecte masurile privind prevenirea contaminarii produselor primare prin aer, apa si sol cu deseuri sau produse medicinale veterinare etc., precizeaza ordinul. Trebuie sa aiba grija de masurile de bunastare pentru animalele de la care rezulta marfa, trebuie sa existe "dotare cu apa potabila sau apa curata oricand este necesar" si trebuie sa se asigure ca personalul care manipuleaza produsele este in stare buna de sanatate si ca a fost instruit in ceea ce priveste regulile generale de igiena.

Micii producatori trebuie sa mai aiba grija de "evitarea pe cat posibil a contaminarii zoonozelor sau agentilor zoonotici transmisibili la oameni prin intermediul produselor primare", dar vor trebui sa tina si o evidenta cu cantitatile de produse vandute. Interesant este faptul ca taranii vor trebui sa pastreze documentele referitoare la hrana animalelor si la produsele medicinale de uz veterinar utilizate.