Amestecul fAinos cu gust dulce-acrisor si cu milenii de traditie in spate nu prea mai potoleste setea romanilor. Doar o mina de turci si de albanezi au pastrat traditia negotului cu braga si o singura societate comerciala o exploateaza la nivel industrial. In rest, bautura ce tine buzunarul plin se pune la rece in sinul familiilor musulmane din sudul tarii, dar numai pentru consumul propriu.

Mai putina decit ieftina

Putina licoare de mic pret produsa in zilele noastre umple doar "donitele" musteriilor nostalgici. "Majoritatea cumparatorilor sint oameni in etate, care au baut multa braga. Tineretul se arunca acum la Fanta sau la Coca-Cola", se amaraste Gheorghe Zmeu, administratorul societatii Comalina SRL din Galati.

Firma moldoveana este singura care mai produce braga in cantitati industriale, iar mai-marele ei a incaltat papuci de bragagiu in 1975, dupa ce a mostenit de la un evreu pe nume Bal reteta de fabricare. "Faceam cantitati foarte mari inainte de ’89. Dupa revolutie a venit insa legea aia ca nu e voie sa se vinda decit cu aparate speciale de barbotat (n.r. - aparat prin care un gaz trece printr-un lichid pentru a-l curata de impuritati solide), cu racitoare, si nu s-a mai vindut ca mai inainte", spune Zmeu.

Daca in socialism galateanul varsa in butoaie 10-15.000 de litri de braga pe zi, acum produce zilnic, "intr-un cazan foarte gros, cu o sita deasa", pina in 1.000 de litri. Racoritoarea face ochi doar in lunile calde, din mai pina in octombrie, si are un pret de productie de 2,2 lei noi litrul si un pret de vinzare ce urca pina la 4,5 lei per litru, un pahar de 200 de mililitri putind fi degustat prin plata unui singur leu.

Cine nu barboteaza s-o faca

Comalina aprovizioneaza 11 puncte de lucru din oras, prevazute musai cu un aparat de barbotat cu doua sau cu trei cuve, in care braga se amesteca si se ra-ceste. "E un produs perisabil, care nu rezista decit 48 de ore si trebuie tinut la rece. Acum 20 de ani se tinea in butoaie din lemn, umplute cu gheata, care aveau inauntru bidoane din aluminiu cu canea", isi aminteste Gheorghe Zmeu, care se plinge acum de pretul ridicat al aparatelor de barbotat, importate de la turci.

Firma din Galati plamadeste braga din malai, faina de griu intermediara si drojdie de bere fermentata si o indulceste cu zahar sau cu miere de albine. "Noi o facem asa, ca sa fie, dar sa stiti ca nu merita. Daca nu o sa mai fim noi, o sa dispara. Totusi, cred ca mai are viitor, pentru ca este un produs natural", este de parere Zmeu. Cea mai mare comanda cu care se lauda patronul firmei moldovene sunt cei 3.000 de litri de braga cumparati de Florin Calinescu in timpul alegerilor electorale din 2004.