Cum sint perceputi romanii care si-au urmat "visul italian" in ultimii ani?

Am lucrat foarte mult cu imigrantii din Italia si romanii reprezinta un procent considerabil dintre acestia. Am realizat ca imigrantii romani traiesc in Italia aceeasi poveste pe care o traiau imigrantii italieni in America, cu o suta de ani in urma. Conditiile sint grele si trebuie sa munceasca mult pentru a-si urma visul. Este important pentru noi sa tinem cont de faptul ca si noi am fost in locul lor. In cazul imigrantilor italieni in America, a existat o lipsa de informatie, pentru ca cei care s-au intors nu au spus adevarul. Cind scriau scrisori celor de acasa negau din orgoliu mizeria in care traiau. Scriau ca muncesc, ca sint fericiti, sanatosi, dar nu era adevarat. Probabil asa fac si romanii din Italia cind vorbesc cu cei de acasa.

Care este povestea adevarata de la care a plecat "Numele ei era Viata"?

Punctul de plecare al romanului este istoria bunicului meu, Diamante, care a emigrat la inceputul secolului al XX-lea in Statele Unite cu o fetita pe care o chema Vita. Acesta este doar simburele de adevar pe care il contine romanul. Povestea este in parte adevarata si in parte inventata. Cind m-am hotarit sa o scriu, aveam doar frinturi de informatii din povestea bunicului meu, pe care mi-o spusese tata cind eram mica. Aceasta poveste s-a intimplat intr-un moment in care milioane de italieni emigrau in SUA pentru a putea duce un trai decent.

Dar, cind eu eram studenta, Italia era o tara care atragea multi imigranti tocmai pentru ca le putea oferi o viata mai buna. Am lucrat cu imigrantii in Roma, la inceputul anilor ’90, si am realizat ca ei traiesc in aceleasi conditii in care traia bunicul meu in America cu multi ani in urma. Atunci am inteles ca povestea bunicului meu nu era povestea familiei mele, ci a tarii mele. Este important pentru mine sa o spun din nou, pentru ca noi, italienii, am uitat povestea noastra.