Cum ati trecut de la teoria receptarii la antropologia literara?
Motivul e ca, atunci cand te preocupa, asa cum m-a preocupat pe mine, teoria receptarii, ajungi aproape intr-un punct mort, daca pui accentul pe analiza tehnica a textelor. A fost, apoi, nevoia de a gasi raspunsul la intrebarea: ce ne spune literatura despre conditia umana? Desi suntem constienti de faptul ca literatura reprezinta fictiune, in care ne prefacem a crede, nu o respingem, ci o folosim, poate, ca pe un mijloc pentru a descoperi ceva despre motivele pentru care avem nevoie de fictiune si de iluzii. Antropologia literara a fost, pentru mine, urmarea fireasca a teoriei receptarii.
Literatura e, prin urmare, o simpla iluzie? Cum explicati nevoia oamenilor de povesti?
Cred ca exista o nevoie, in firea omului, de a se prelungi pe sine dincolo de sine si, in acelasi timp, de a duce o viata dubla. De exemplu, atunci cand, asa cum spune Henri James, citind o carte, fac parte dintr-o lume diferita, eu sunt, in acelasi timp, si cititorul, cu alte cuvinte, fac parte din aceasta lume. Prin urmare, a te afla in doua lumi e o tendinta puternica a fiintei umane. Prelungirea si dublarea sinelui in doua tipuri diferite de viata explica nevoia oamenilor de povesti.
In lipsa unui acord scris din partea Internet Corp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului Avem nevoie de povesti pentru a ne prelungi viata.