Teoria la care lucreaza Barabasi se mai numeste si „teoria controlului”. Este vorba de identificarea punctelor de „control” din orice sistem, de la un organism unicelular pana la retele sociale. Odata identificate aceste puncte de control, intreaga evolutie a sistemului poate fi prevazuta sau influentata.

Dar cum a ajuns fizicianul Barabasi sa construiasca astfel de scenarii ivite dintr-un film SF? Revista Popular Science relateaza pe larg evolutia sa de la profesor de fizica la om care a revolutionat teoria sistemelor in Occident.

Totul a inceput in 1998 cand preda la Universitatea Notre Dame din statul american Indiana. Conducerea unviersitatii i-a permis in acel an profesorului roman si studentilor sai sa aiba acces la cel 325.000 de pagini ale domeniului de internet Notre-Dame. Barabasi a descoperit ca in puzderia de pagini cu un numar foarte mic de legaturi, erau cateva care totusi reusisera sa stranga peste 1000 de link-uri.

Descoperirile lui Barabasi in urma acestui experiment amplu contraziceau ce se stia pana atunci despre teoria sistemelor. Fizicianul a scris o lucrare de cercetare si apoi o carte bazate pe descoperirile sale si nou-nascuta „teorie a huburilor”. Universitatea Northeastern din SUA i-a dat si un laborator special pentru a-si continua munca, considerata de lumea stiintifica extrem de importanta.

Teoria romanului, utila in medicina

Teoria huburilor a fost testata de medici oncologi pentru a delimita modul in care o retea de proteine poate sa elimine celule canceroase din corp. Biologii puteau sa determine tinte pentru medicamentele antibiotice, pentru ca acestea sa aiba un efect mai puternic. Suficient de spus ca intreaga industrie farma putea sa beneficieze de pe urma noii teorii construite de Barabasi.

In anii ce au urmat, Barbasi a avut acces la sisteme de informatii din ce in ce mai mari. In 2006, o companie de telefonie mobila din Europa i-a pus la dispozitie baza de date cu utilizatorii sai (care si-au pastrat identitatea secreta). Obiectivul companiei pentru o asa „nebunie” era sa afle de ce unii utilizatori prefera sa schimbe operatorul de telefonie mobila. Barabasi a putut sa estimeze folosindu-se de teoriile sale nu numai care utilizatori vor parasi reteaua, dar si unde traiesc.

O noua viziune, controlul sistemelor

Abia in 2009 Barabasi a inceput sa vada huburile sale ca „puncte de control”, dupa ce a stat de vorba cu un „teoretician al controlului” la o conferinta din Minnesota. Controlul, a inteles Barabasi, se rezuma la evaluarea unui obiect ca pe un sistem cu legaturi care variaza in importanta. De exemplu o masina este compusa din 5000 de componente, dar este ghidata doar de trei sau cinci: volanul, pedala de acceleratie, ambreiajul etc.

In termeni simpli, Barabasi cauta „volanul” si „acceleratia” care se gasesc in toate sistemele, de la nivelul microscopic al celulelor, la nivelul macroscopic al publicului unui serial de mare audienta.

Cercetatorul roman nu neaga faptul ca in cele din urma, rezultatele muncii sale ar putea fi folosite in scopuri daunatoare pentru oameni. In apararea sa, Barabasi spune: „Ce trebuie sa intelegem este ca acest control este o evolutie naturala a intelegerii pe care o capatam cu privinta la univers. Dar este in acelasi timp o problema de vointa, iar vointa este controlata de legi. Numai lucrand impreuna, ca o societate adevarata, putem sa intelegem pana unde putem forta limitele sistemelor”.