Timp de doua saptamani, "Evenimentul zilei" v-a prezentat "Cei mai puternici zece romani", un demers publicistic realizat printr-o abordare inedita a ierarhiei celor mai importante personaje ale momentului. Au fost publicate zece portrete ale oamenilor care ne influenteaza in acest moment viata.

Retrospectiva pe care o publicam azi incearca sa creioneze profilul celor care au fost descrisi, analizati si intervievati in EVZ pe parcursul celor doua saptamani de Top 10.

Pentru cititori credem ca a fost o sansa de a-i cunoaste mai bine pe oamenii momentului, cei care domina prima pagina a cotidienelor si jurnalele de stiri.

Pentru reporteri, un bun prilej de a-i intalni intr-o ipostaza mai putin conflictuala pe cei despre care scriu zilnic.

Iar pentru cei zece "puternici" ai Romaniei topul a devenit o ocazie sa se priveasca in oglinda, alta decat cea pe care le-o asaza in fata consilierii de imagine.

Presa ostila

Atat amanuntele inedite din biografiile celor zece "puternici", consideratiile lor despre putere si bani, cat si dezvaluirea punctelor slabe au conturat si au dat culoarea aparte pe care o are fiecare dintre cele zece personaje.

Fiind in general oameni foarte ocupati, cei zece "puternici" s-au lasat cu greu convinsi sa vorbeasca intr-un mod mai relaxat decat i-a obisnuit o presa pe care o vad de cele mai multe ori "ostila". Astfel, reporterii EVZ au avut parte in timpul intalnirilor si de situatii amuzante.

Umbra lui Iliescu

Traian Basescu a tinut sa ne arate, la Cotroceni, camera cu un singur tacam, unde manca Ion Iliescu.
Mugur Isarescu i-a servit pe redactori cu bomboane - desi acestia ii cerusera un lingou de aur - motivand ca tine cura de slabire.

Au trecut multe zile pana cand Adrian Nastase a acceptat sa fie intervievat. In biroul sau de la Camera Deputatilor, acesta le-a aratat reporterilor EVZ sculptura "Cap de copil", care era de fapt o copie. Astfel, a vrut sa dea replica unui articol mai vechi din EVZ.

Sorin Ovidiu Vantu se uita la televizor pe un program sportiv si, desi s-a declarat ateu, a scapat de cateva ori formularea "Fereasca Dumnezeu!".

Premierul Tariceanu a devansat cu o zi intalnirea pe care trebuia sa o aiba cu reporterii EVZ, si astfel interviul a fost acordat cu bunavointa in timpul unei zile, printre discutii si intalniri cu diversi colaboratori.
Dan Voiculescu a acceptat sa vorbeasca desi avea 39 de grade temperatura, fiind racit. A "dezvaluit" si de unde i se trage raceala: "Am fost la o nunta la Brasov unde am jucat o sarba si am iesit afara dezbracat. Noaptea e frig acolo".

George Copos s-a pregatit foarte mult inainte de intalnire. La intrebarea "Sunteti un tip impulsiv?", Copos s-a intors spre colaboratoarea sa din departamentul de comunicare si aceasta i-a raspuns "da".

Nici Dinu Patriciu nu s-a despartit de consilierii de comunicare, iar acestia au incercat de multe ori sa dea directia discutiei.

Ion Tiriac l-a numit pe reporterul EVZ "baietas" si s-a scuzat spunand ca asa le spune tuturor celor care-s mai tineri decat el.

"Cei mai puternici 10 romani" a fost un pariu pentru EVZ care a incercat sa le prezinte cititorilor povestea oamenilor care ne influenteaza, mai mult sau mai putin, viata.

Romania, intre magnati si lideri sociali

De luni, 5 septembrie, si pana ieri, EVZ v-a oferit ierarhia puterii, altfel spus, o ordonare cantitativa a "celor mai cei" 10 ai Romaniei. Luand in considerare anumite caracteristici ale puterii insa, lucrurile se pot ordona si altfel, dupa un criteriu mai curand calitativ. Observand esantionul celor 10, se poate constata ca puternicii Romaniei sunt de doua feluri: magnati si lideri sociali.

Intre magnatul absolut, caracterizat prin putere economica si oculta, si liderul social, care decide in stat in numele celor multi, se poate trasa o axa pe care se asaza foarte frumos restul puternicilor zilei.

Magnatii: conservatorii progresisti

La capatul din stanga, magnatii se caracterizeaza prin avere, influenta, egoism si faptul ca au urcat in varful piramidei prin propriile puteri (self-made men, cum spun americanii). Sunt oarecum apropiati ca mod de gandire doctrinei liberale din teoria politica. Magnatii isi exercita puterea mai ales in folosul propriu si nu influenteaza viata celor multi prin decizii transparente. De numele lor se leaga, in diferite grade, suspiciuni de imoralitate, dar au insusirea - foarte benefica pentru stadiul in care se afla Romania - de a crea bogatie.

Un loc comun greu de acceptat in 2005 este acela ca bogatii Romaniei si-au facut averea furand. Din vremurile lui Balzac incoace, orice inceput de economie de piata libera este populat de personaje dornice de imbogatire prin orice mijloace, in sensul in care "orice" inseamna si afaceri oneste. Fie ca au avut, fie ca nu au avut de-a face cu fostul sistem comunist, Vantu, Tiriac, Patriciu sau Voiculescu au dovedit ca au abilitatea de a acumula bogatie in nume propriu. Iar acumularea de bogatie inseamna, conform batranei legi a plusvalorii, si crearea de bogatie. Care, la un moment dat, incepe sa se distribuie in societate.

Referitor la categoria magnatilor, mai este necesara o remarca. Intre ei si proaspetii imbogatiti de dupa 1989 exista o diferenta calitativa. Aflati de regula in zona de sus a Topului "Capital", magnatii reprezinta acel esantion al bogatilor Romaniei care au inceput sa se manifeste ca exponenti autentici ai capitalismului liberal. Daca Topul "Capital" ar fi fost posibil la inceputul anilor '90, probabil ca ierarhia averilor nou-create ar fi fost cu totul alta.

In timp, atat cat se poate prevedea, magnatii Romaniei isi vor spala imaginea de eterna suspiciune "au bani, deci au furat". Copiii lor vor deveni, la un moment dat, reprezentantii unui anume tip de conservatorism, care va tinde spre perpetuarea ierarhiilor sociale de peste decenii. Deocamdata insa, desi starea de lucruri din Europa ii situeaza la dreapta spectrului politic, magnatii au datele unei forte politice progresiste, la fel ca in copilaria capitalismului.

Liderii sociali si stanga din interiorul dreptei

Aceasta categorie de putere are indeobste asociate determinari ca justitie, altruism, reprezentativitate populara, politic, progres. Afilierea lor politica declarata este totusi diferita de la un caz la altul. Iar asta, dintr-un motiv usor de observat: Romania nu si-a rezolvat problemele cu trecutul. Cei 15 (minus patru) ani de guvernare PSD au zadarnicit incercarile de repartizare justa a responsabilitatilor morale care revin fiecaruia dupa caderea comunismului. Un proces al acestuia, in sens strict juridic, a fost imposibil pur si simplu pentru ca oamenii din structurile noii puteri FSN-PSD au facut parte si din vechile ierarhii, deci judecata dreapta nu le convenea.

Indiferenta etica sau amoralismul guvernarilor FDSN-PDSR-PSD este tocmai bresa prin care Alianta D.A. a obtinut la sfarsitul lui 2004 o victorie bazata pe un discurs de natura etica, axat in primul rand pe lupta impotriva marii coruptii si dinamitarea mafiei constituite in ultimii 15 ani.

Este tocmai motivul pentru care electoratul a propulsat in fruntea tarii un presedinte puternic, cu un discurs abundent in cuvinte ca "bine" si "rau", "coruptie" si "grupuri de interese" si o mentalitate de tipul "da" sau "nu".

Cei pe care i-am numit lideri mesianici, in Romania lui 2005, detin puterea in numele poporului, fie ca au fost alesi, fie ca au fost numiti in functie de niste alesi si au diferite tipuri si grade de carisma. Ei o exercita pe aceasta din urma in mod transparent si prin intermediul structurilor statului (ceea ce e aproape o tautologie, fiindca puterea "se vede" in structuri), iar forta lor de moment este mai usor alterabila decat cea a magnatilor.

Nu in ultimul rand "mesianicii" au diferite grade de bogatie, dar forta financiara, atunci cand exista, este ascunsa, iar uneori - ca in cazul unor Teoctist sau Isarescu -, ea nu imbraca forma clasica a proprietatii.

Axa puterii si categoriile clasice

Categoria magnatilor, situata la stanga pe axa imaginata de noi, se suprapune oarecum peste centrul-dreapta axei politice europene de azi. Faptul nu trebuie sa surprinda, fiindca "stanga" si "dreapta", cu toate conotatiile lor sociale si economice, sunt categorii inoperante in Romania de azi. Primul si cel mai evident motiv este ca asa-numita stanga din Romania este conservatoare, iar dreapta este progresista, pe dos decat in democratiile occidentale. In Europa de Vest, stanga a aparut pe la jumatatea secolului al XIX-lea, ca un curent de gandire regulator, care tindea sa uniformizeze diferentele economice si sociale dintre bogati si saraci. La noi, aceeasi stanga este o mostenire a comunismului, deci incearca sa conserve intr-un anumit grad starile de lucruri de dinainte de 1989, inclusiv diferentele sociale.

Dreapta liberala este, prin contrast, progresista fiindca urmareste ameliorarea economica prin adoptarea modelului superior (fata de planificare) al economiei de piata libera. Atributul progresist al dreptei se evidentiaza, pe de alta parte, si prin crearea in interiorul fostei opozitii la PSD a unui nucleu de orientare politica etica, justitiara, al carui reprezentant evident este chiar marele castigator al ultimelor alegeri, presedintele Basescu. In campania electorala si dupa preluarea puterii, discursul justitiar al acestuia a tintit mai ales marea coruptie si mafia care paraziteaza economia romaneasca. Intre acest tip de discurs si abordarea clasica de tip etic al stangii nu exista insa nici un fel de inconsecvente.

Chiar daca astazi se situeaza din punct de vedere economic pe pozitii liberale, presedintele Basescu ar putea deveni in cativa ani un exponent al stangii autentice, care sa ceara dreptate economica si sociala.

Acest gen de quid pro quo ideologic este vizibil si in cazul altor trasaturi ale curentelor de gandire clasice. Inversarea stangii cu dreapta si stanga din interiorul dreptei sunt doar cea mai clara ipostaza a lui.

Viitorul

Vantu si Basescu se afla, in Romania lui 2005, pe pozitii de adversari ireductibili. Daca ne gandim la o societate stabila de tip occidental, axa puterii ramane asemanatoare, dar polii magnat si lider social sunt mult mai apropiati. Liderii sociali detin de regula destula bogatie, iar magnatii, destula onorabilitate, pentru ca intre ei sa nu apara situatii conflictuale. Este un drum pe care Romania a pornit, daca e sa ne gandim la perceptiile de acum cativa ani ale celor inclusi in topul EVZ. Dupa acest tip de omogenizare, se va putea vorbi despre conservatorism si progresism, stanga si dreapta si alte categorii politice traditionale in teoria politica.

Analiza de mai sus arata doar ca oricat de atipica ar parea lumea politica romaneasca, ea evolueaza catre o clarificare in urma careia va rezulta un model apropiat de cele occidentale, pe liniile de forta antagonice ale justitiei sociale si prosperitatii. Pana atunci, insa, societatea romaneasca mai are destui pasi de parcurs.