Avertismentul lansat de „Averea“ la finele saptamanii trecute cu privire la monitorizarea care se face asupra jurnalistilor incomozi si a magistratilor care, prin natura profesiei, au contacte cu ei, zilnice sau saptamanale, il continuam astazi printr-o serie de noi dezvaluiri de mare interes pentru opinia publica, care vizeaza lista celor mai monitorizati ziaristi si directori de institutii de presa.

Avertizam Ministerul Justitiei, in numarul trecut al ziarului nostru, in legatura cu practicile deloc ortodoxe ale unora dintre cadrele Directiei Generale de Protectie si Anticoruptie (fosta SIPA) care au facut rapoarte "mistice" cu privire la anumite intalniri ce s-au desfasurat intre unii jurnalisti si magistrati.

Au facut aceste rapoarte din exces de zel si un servilism care nu onoreaza pe nimeni, tocmai pentru ca astfel de note informative sa nu fie luate in consideratie pentru ca ele slutesc adevarul si pot schimba destinele multora dintre magistrati prin imaginea distorsionata pe care o creeaza sefilor MJ. Unii apar zugraviti in culori negre prin intoxicari, pentru a fi indepartati, iar "laurii" sunt pentru diverse personaje care vor sa acceada in diverse functii pe nemeritate.

Pe de alta parte, avertizam ca Serviciul Roman de Informatii este la fel de curios de "legaturile" cu diverse surse ale jurnalistilor ca si pe vremea "Terasei Anda". Intre timp, insa, filajul a devenit mai discret - dar nu de neobservat, iar mijloacele de interceptare mai sofisticate, mai performante. Drept pentru care, monitorizarea dictata de sus, este permanenta la incomozii jurnalisti de investigatii (n.red.- care cunosc foarte multe lucruri despre despre trecutul si prezentul celor ce fac parte din aparatul judiciar, care au intrari lejere la factorii de decizie ai unor institutii tocmai pentru ca si-au castigat un bun renume prin seriozitate si prin pastrarea confidentialitatii asupra unor anchete aflate in desfasurare sau a unor operatiuni ce urmau a se realiza, care au stiut sa-si tina gura, sa ofere suport probatoriu si informatii utile la momentul oportun).

La fel de "incomozi" sunt si unii directori de ziare si televiziuni, intrucat sunt suspectati de tot felul de legaturi "neprincipiale" cu diversi oameni de afaceri, sunt banuiti ca fac jocuri de manipulare si ca au instrumente prin care pot schimba pana si sorti de Guverne. Nimic mai gresit.

Serviciile secrete invoca "interesul national" pentru a afla sursele ziaristilor

Aceste mentalitati, la care se adauga si curiozitatea nefireasca a celor ce au ajuns foarte sus in ierarhia societatii, genereaza conflicte acolo unde ele nu sunt si, mai mult, constituie un atac la libertatea presei, dar si la viata privata a magistratilor pe de o parte si a jurnalistului, pe de alta parte.Practicile unor personaje ascunse sub "anonimatul" meseriei, din DGPA (fosta SIPA) nu sunt foarte sofisticate. Unii ofiteri fileaza, acolo unde se poate, miscarile in teren ale jurnalistilor acreditati pe domeniul Justitiei si este destul de usor sa faca acest lucru in conditiile in care aria de "acoperire" informativa este oarecum aceeasi.

Spre exemplu, cum sa nu intereseze SIPA, in macabra combinatie cu 0962-ul al Internelor, condus de Virgil Ardelean, contactele unui jurnalist precum Valentin Zaschievici de la "Jurnalul National", sau sursele lui, din moment ce el este primul care a publicat dubioasa disparitie a sase kilograme de cocaina dintr-un dosar in care se presupune ca insusi procurorul Flavius Craznic, actual consilier al ministrului Justitiei, ar fi inchis ochii!?

Sau cum sa nu intereseze pe SIPA si pe alte servicii, ce vorbeste la telefon Ramona Feraru, de la "Evenimentul zilei", care a descris din surse protejate modul de desfasurare a notoriului cocktail de la Costinesti, de la ultimul Congres al Uniunii Nationale a Avocatilor? In fond, nu jurnalistul conteaza foarte tare in aceasta ecuatie, ci persoanele cu care discuta pe marginea anumitor subiecte. Iar in astfel de situatii, Serviciul Roman de Informatii este foarte puternic. Pentru ca detine mijloacele cele mai rapide, de baza, in monitorizarea telefoanelor.

Veti urmari astazi lista celor mai ascultati jurnalisti si directori de ziare si televiziuni, cu mentiunea ca si noi, semnatarii acestui articol, ne regasim pe locuri la fel de "onorabile". Deranjul n-ar fi mare daca nu ne-ar aminti ca o democratie nu poate supravietui prin aceleasi metode securiste si prin conflicte animate de mahalaua unor personaje ce fac parte din serviciile secrete aservite automat, prin schimbarea stafetelor, celor ce se perinda pe scaunele Puterii.

De ce ar prezenta presa un interes major pentru serviciile secrete? E simplu - marile afaceri ale politicienilor, la care autoritatile inchid premeditat ochii, pot deveni un pericol mortal pentru Putere atunci cand jurnalistii le scot la lumina. Si atunci devine extrem de important sa se stie cine "transpira" catre presa, pentru a fi luate din timp masuri "eficiente" si "preventive".

Surse demne de incredere din anumite servicii, verificate de-a lungul anilor sub aspectul seriozitatii, ne-au informat asupra numelor unor ziaristi si directori de institutii de presa, care prezinta in ultima vreme un interese deosebit pentru "monitorizare". Iata lista acestora:

- Cristian Tudor Popescu

- Sorin Ovidiu Balan

- Silviu Alupei

- Razvan Dumitrescu

- Dan Diaconescu

- Dan Badea

- Emil Hurezeanu

- Horia Alexandrescu

- Sorin Rosca Stanescu

- Adrian Sarbu

- Cornel Nistorescu

- Ion Cristoiu

- Robert Turcescu

- Marius Tuca

- Gabi Stanescu

- Ovidiu Zara

- Ramona Feraru

- Gabriela Stefan

- Liviu Mihaiu

- Margarita Geica

- Adrian Patrusca

- Bogdan Comaroni

- Roland Catalin Pena

- Victor Roncea

- Ovidiu Ohanesian

- Adina Anghelescu

- Razvan Savaliuc

- Petre Mihai Bacanu

- Valentin Zaschievici

Mentionam ca sefii departamentelor de publicitate de la marile institutii de presa sunt invariabil interceptati.

Toata floarea cea vestita a SRI va sari in sus ca arsa si va declara ca serviciul nu poate monitoriza convorbiri telefonice fara mandat. Dar, de la legalitate si pana la posibilitatea interceptarii fara mandat, nu este o prea mare distanta. Si nu totdeauna ofiterii din servicii "servesc patria". Uneori ei isi ofera interesat serviciile. Daca cercul este foarte restrans, iar beneficiarul este foarte sus si foarte puternic, ilegalitatea nu poate deveni publica niciodata. Ii lipseste interesul. Care, in astfel de situatii, este personal.

Este doar al "utilizatorului" final. De altfel, monitorizarile SRI nu se efectueaza intotdeauna in timp real. Putini cunosc ca toate companiile de telefonie fixa si mobila din Romania au incheiate protocoale secrete de colaborare, cu obligatii ferme, fara de care aceste companii nu ar avea dreptul sa functioneze. Astfel, in aceste companii exista camere securizate in care nici directorii nu au voie sa intre si in care lucreaza aparent angajati ai companiei, dar care in realitate sunt agenti acoperiti ai serviciilor secrete, cu atributii in interceptari.

Si nu toti stiu ca aceste companii sunt obligate sa inregistreze automat toate convorbirile abonatilor si sa le pastreze timp de sase luni, astfel incat, la dorinta autoritatilor, sa se poata afla ce a vorbit abonatul "x" in ultimile luni, in caz ca acesta a devenit o tinta de interes pentru nu stiu ce ancheta (vezi cazul jurnalistilor din Irak). Cine garanteaza ca agentii acoperiti ai SRI nu "sustrag" inregistrarile din ultimele luni ale jurnalistului "x" sau "y", pentru a raspunde ordinelor primite!? Mai ales listingurile convorbirilor, pentru a se vedea cine pe cine a apelat. In plus, aceiasi agenti de interceptari pot furniza la orice ora pozitia geografica a abonatilor, folosind tehnica radio-locatiei (principiul triangulatiei) pusa la punct cu o abatere de zeci de metri de telefonia mobila.

Orice control parlamentar asupra activitatii SRI (in caz ca s-ar face vreunul aprofundat) va descoperi faptul ca aceasta institutie detine tehnica prin care se pot intercepta zeci de mii de telefoane. Pentru ce este nevoie de o tehnica de asa anvergura cand, comparate cu aceste cifre, mandatele date de magistrati pentru interceptari autorizate sunt de zeci de ori mai mici. Cum se justifica enormele achizitii din banul public in aceste situatii?

Surse avizate din SRI ne-au declarat ca nu de putine ori interceptarile au ca baza si justificarea fondurilor uriase cheltuite pe dotarea cu tehnica de ultimul strigat. Tehnica de ultima ora permite si interceptarea telefoanelor mobile, atunci cand pe acestea nu se vorbeste, prin activarea in ascuns a microfonului care este alimentat de bateria celularului. Aparent zici ca telefonul e mort, dar poti fi interceptat fara probleme. SRI si companiile de telefonie mobila vor nega si acest fapt, insa la varful Parchetelor acest lucru e bine cunoscut. Dovada ca in multe din discutiile purtate de noi la PNA, cu persoane din fosta conducere - inclusiv cu Ioan Amarie - acestea scoteau bateria din celular si continuau sa vorbeasca soptit, cu teama de "firul rosu". Daca nici ei care dadeau mandatele de interceptare nu erau pusi la curent cu tehnica si metodele ilegale, atunci de ce s-ar mai fi temut? Ca doar nu credem ca Ioan Amarie a avut vreodata mandat de interceptare.

Pe langa retelele SRI, mai exista si retelele ultraperformante ale STS - Serviciul de Telecomunicatii Speciale. Reteaua STS leaga asa-numitele "fire scurte", confidentiale dintre mai-marii Puterii si "acopera" toate retelele de comunicatii strategice. Ca atare, toti sefii ministerelor, parchetelor si altor institutii pot fi monitorizati direct, din propriul birou. STS va nega aceasta posibilitate tehnica, dar intrebati-i pe cei care au "telefonul rosu" pe masa cum vorbesc anumite lucruri in birourile lor - a se intelege soptit si cu muzica data tare.

De altfel, conexiunile cu functionarii ambasadelor si consulatelor noastre pot fi oricand monitorizate, prin motivatia fireasca a secretului de stat si a prevenirii scurgerii de informatii clasificate. Dar, acesta este un alt fel de subiect, care tine de siguranta nationala si nu are nimic a face cu monitorizarea la care sunt supusi, nelegal, jurnalistii.

STS se afla in prezent intr-o criza de imagine si de revolta rece, interna. Presa a dovedit in mai multe randuri faptul ca unii directori ai acestui serviciu au fost depistati de Parchetul Militar, in urma cu mai multi ani, furand la propriu din institutia pe care au diriguit-o, mai precis folosind dotarile institutiei pentru a-si construi vile de vacanta la munte.

Mai mult, la schimbarea de putere de la finele lui 2004, STS a lasat Guvernul Romaniei fara comunicatii din ordinele guvernantilor PSD, fapt pentru care cineva ar fi trebuit sa raspunda si nu sa fie acoperit cu explicatii de genul ca asa s-ar proceda la schimbari de mandate. Desi in orice stat civilizat, sefii STS ar fi fost dati afara imediat, ca niste masele stricate, ei continua sa stea nestingheriti pe functii, fara sa fie luati la puricat nici pentru fabuloasele si dubioasele achizitii facute pe banul public, sub paravanul atat de convenabil al "secretului de stat". Poate ca mentinerea lor pe functii nu reprezinta altceva decat o modalitate de a-i determina sa se preteze la activitati de politie politica, printre care si "monitorizarea" presei.

Din combinatii nu lipseste nici "Vulpea". Adica UM 0962 - serviciul secret al MAI, condus de chestorul Virgil Ardelean. Un serviciu cu dotari fabuloase, care foloseste si el reteaua nationala de interceptari a SRI, dar cu rezultate jalnice la depistatul coruptiei din Politie. Toate marile retele de infractori, precum cea a "Camatarilor", n-ar fi putut prolifera fara protectia Politiei. E la mintea cocosului! A prins insa "Vulpea" vreun astfel de politist corupt? Nici vorba! La televizor s-au dat doar agenti filmati cum primeau cateva sute de euro, in timpul unor "teste de integritate". In schimb, "Vulpea" a cerut nu demult PNA sa-i aprobe interceptarea cu mandat a telefoanelor unor agentii de presa si cotidiane centrale.

Adicatelea a procedat legal, ca la carte, desi explicatiile lui privind la ce anume i-ar fi folosit o asemenea procedura n-au convins pe nimeni. Si culmea - o aratam in premiera - cererea "Vulpii" a si fost aprobata initial de un procuror-sef cu care acesta se "tragea de sireturi".

Macovei a dispus ancheta la SIPA

'In legatura cu articolele "Spionarea ziaristilor", din ziarul "Ziua" si "SIPA spioneaza ziaristii acreditati pe justitie", din ziarul "Averea", din 10 septembrie 2005, Biroul de Presa este imputernicit sa declare: Ministrul Justitiei, Monica Macovei, sustine cu tarie ca informatiile, potrivit carora ministerul ar fi declansat o campanie de monitorizare a ziaristilor acreditati, sunt in totalitate false. Ministrul Justitiei nu a cerut si nu a primit niciodata nici un fel de material informativ despre ziaristi.

De asemenea, falsa si absurda este si afirmatia potrivit careia Flavius Craznic, consilier personal al ministrului Justitiei, ar coordona o operatiune de monitorizare a ziaristilor, realizata de Directia Generala de Protectie si Anticoruptie (DGPA) si Directia Generala de Informatii din cadrul Ministerului Administratiei si Internelor.

Ministrul Justitiei, Monica Macovei ii asigura pe ziaristi ca, pe timpul mandatului ei, activitatea lor nu a fost, nu este si nu va fi niciodata supravegheata. De asemenea, ministrul Justitiei tine sa-i asigure pe judecatori si procurori ca DGPA nu are nici o atributie in urmarirea sau supravegherea acestora.

Avand in vedere ca in ziarul "Averea" a fost lansata ipoteza conform careia in cadrul DGPA exista persoane care realizeaza activitati de supraveghere a ziaristilor, judecatorilor si a procurorilor, prin depasirea atributiilor de serviciu, ministrul Justitiei a dat dispozitie conducerii DGPA sa realizeze o ancheta interna severa. Totodata, ministrul Justitiei cere conducerii celor doua publicatii, care lanseaza astfel de acuzatii grave la adresa sa, sa dea dovada de buna-credinta si sa faca publice dovezile pe care le au, pentru a constata daca este vorba de o intoxicare si mai ales cine si cu ce interese lanseaza astfel de informatii false".

Biroul de presa al Ministerului Justitiei


Despre autor:

Sursa: Click.ro


Abonează-te pe


Te-ar putea interesa si:

In lipsa unui acord scris din partea Internet Corp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului.