Povestea unei fete care se lupta pentru bucuria de a merge

“Singura mea sansa este operatia cu celule stem, am trimis analizele in China, mi-au raspuns ca sunt acceptata si ca am mari sanse de a-mi reveni, dar din pacate m-am bucurat pentru putin timp. Operatia costa 26.000 dolari, iar suma este uriasa pentru mine si parintii mei, ei fiind pensionari, iar eu persoana cu grad de handicap 2”.

Persoanele cu handicap, discriminate: "Nimeni nu te angajeaza cand te vede cum mergi"

Din putinele detalii pe care le aflam despre ea, ne dam seama ca avem de-a face cu o persoana foarte ambitioasa. Cand inca mai putea sa mearga neinsotita, Carmen a reusit sa isi termine facultatea.

Parcursul ei profesional s-a oprit insa aici. De ce? “Pentru ca nimeni nu te angajeaza cand te vede cum mergi”, scrie Carmen. “Mi-am dorit foarte mult sa muncesc dupa ce termin facultatea dar din pacate visul asta s-a cam dus”, deci, la cei 28 de ani ai sai, tanara se bazeaza, din toate punctele de vedere pe ajutorul parintilor. Chiar si atunci cand se deplaseaza… “De cand boala a avansat am facut recuperari, am luat medicamente, dar observ ca de la an la an, cu toata gimnastica pe care o fac, starea mea nu se imbunatateste si mi-e tare frica sa nu fie si mai rau decat atat. Merg dar foarte greu si insotita, pentru ca mi-e frica sa nu cad, cand ies din casa ies cu mama. Neinsotita nu merg”. „Nu ma pot deplasa singura, trebuie sa fiu sprijinita de o alta persoana deoarece nu-mi pot pastra echilibrul. Coloana vertebrala este deformata, ma ridic foarte greu din pozitia sezand sau culcat… Cum as fi putut continua lupta incercand sa valorific eforturile din facultate, profesand? Cine sa ma angajeze?”

Chiar daca mai multe publicatii au scris deja despre povestea lui Carmen, aceasta nu a reusit sa stranga prea multi bani necesari operatiei din China. Nu este insa, niciodata prea tarziu sa ne aratam sensibilitatea si empatia.

Donatiile pentru a o ajuta pe Carmen, se pot face in doua conturi deschise la CEC pe numele Sinescu Adriana-Carmen :

Lectura simptomelor acestei boli, “distrofia musculara”, sunt cutremuratoare. Simptomele debuteaza la varste foarte mici: copiii care sufera de distrofie musculara au dificultati la mers, urcarea scarilor, ridicarea bratelor deasupra capului sau ridicarea de la sol. In mod obisnuit, atrofia musculara afecteaza intai bazinul, apoi atinge muschii umerilor. Pe masura slabirii muschilor, ei cresc in volum datorita inlocuirii fibrelor musculare cu tesut adipos (pseudohipertrofie). In unele forme de distrofie musculara, boala devine invalidanta la adolescenta, pacientul fiind imobilizat in scaunul cu rotile, explica www.romedic.ro. Nu constientizam insa cat de aproape de noi sunt astfel de probleme de sanatate si faptul ca in orice clipa, oricare dintre noi se poate afla in locul unui om care se lupta realmente pentru a trai.

Link-uri utile: "Eu vreau... dar nu ma vrea nimeni"

"Boala invinge chiar si o luptatoare"