"Sub aparenta unor prevederi de tip clawback, ordonanta 104, adoptata pe 7 octombrie, sufera serios din punct de vedere metodologic; in tarile dezvoltate functioneaza ca un mecanism de siguranta in cazul depasirii bugetelor agreate de producatori si finantatori, se aplica numai la ce depaseste bugetul initial, la ce este finantat prin sistemul de rambursare si dupa translatarea preturilor la nivel de producator", sunt de parere oficialii companiei de cercetare Cegedim, relateaza Wall-Street.

“Clawback” este un sistem prin intermediul caruia toti producatorii de medicamente care desfac produse pe piata romaneasca vor contribui la finantarea sistemului public de sanatate cu 5 pana la 11% din veniturile realizate in urma vanzarii produselor. Masura va fi aplicata tuturor producatorilor sau detinatorilor de autorizatii de punere pe piata a medicamentelor, pentru vanzarile de medicamente incluse in programele nationale de sanatate, dar si pentru cele cumparate de spitale.

Cegedim considera ca aplicarea acestor prevederi va duce la reducerea numarului de companii prezente pe piata romaneasca, precum si la diminuarea drastica a disponibilitatii unor medicamente. Totodata, efectele clawback-ul propus de fostul ministru al Sanatatii vor fi acutizate si de catre comertul paralel cu medicamente.