Liderii multor tari au ocolit problemele, vechi de secole, care i-au izolat si i-au tinut in saracie pe romii din Europa, carora le lipsesc inca lucruri esentiale, cum ar fi un adapost decent, accesul la invatatura, servicii de sanatate si respectul celorlalti cetateni.
In 2005, autoritatile din 12 tari au decis sa incerce o abordare noua si au declarat inceputul “Decadei de Incluziune a Romilor”. La trei ani de la aceasta ambitioasa incercare, reporteri din Romania, Serbia, Bulgaria, Macedonia si Ucraina au incercat sa vada daca s-a facut vreun progres, in special in domeniul imbunatatirii accesului romilor la serviciile de sanatate. Au mers prin sate, au vorbit cu activisti si cu autoritati guvernamentale, cu doctori si cu asistente. Reporterii au fost interesati in special de serviciile medicale pentru femeile insarcinate, de a caror sanatate depinde viitorul comunitatii de romi.
Materialele rezultate in fiecare din cele cinci tari sunt extraordinar de asemanatoare. In fiecare tara, reporterii au constatat ca principala piedica in calea accesului romilor la serviciile de sanatate o reprezinta lipsa actelor de identitate. Aceste documente le-ar oferi romilor dreptul la serviciile medicale gratuite, inclusiv la ingrijirea prenatala si vaccinarea copiilor. Dar pentru a obtine actele, trebuie sa se faca dovada unei adrese legale, iar romii traiesc in tabere improvizate, langa gropi de gunoi sau in mahalalele uitate ale mariolor orase.
Reporterii au descoperit de asemena, ca in multe cazuri problemele de sanatate sunt agravate si de traditiile pe care romii inca le mai pastreaza. Printre acestea se numara: casatoriile timpurii, nasterile numeroase la o varsta frageda sau casatoriile intre rudele apropiate.
O alta problema o reprezinta si neincrederea. In cele mai multe cazuri, romii isi pun baza pe fortele proprii si tind sa creada ca ingrijirea medicala inseamna doar sa iei pastile si, de cele mai multe ori, nu se gandesc sa aibe grija de sanatatea lor.
De aseemenea, si anii de rasism si discriminare i-au facut sa fie sensibili la jigniri, asa ca de multe ori reporterii au constatat relatii proaste intre personalul medical si pacientii romi care tipa, fumeaza in cabinet sau se comporta in moduri in care alti pacienti nu o fac.
Realitatea saraciei crunte in care sunt nevoiti sa traiasca nu s-a imbunatatit in trei ani, asa ca problemele legate de accesul romilor la serviciile medicale inca descurajeaza. Acestia sunt oameni care traiesc in cocioabe, adesea langa gropi de gunoi, fara apa curenta, canalizare sau mancare suficienta si bolile infectioase, tuberculoza sau alte afectiuni pulmonare sunt endemice.
Cu toate acestea, reporterii au gasit si motive de speranta. Spre exemplu, in Macedonia responsabilul (de etnie roma) de proiecetele din Decada de Incluziune are si o functie importanta in guvern, iar in Serbia, unele femei de etnie roma au acceptat slujbe nu tocmai bine platite, de mediatori, pentru a-si ajuta semenii sa comunice cu doctorii, sa-si vaccineze copiii si sa-i indrume pe romi prin labirintul de hartii si proceduri prin care sa obtina, in final, actele de identitate.
In 2005, autoritatile din 12 tari au decis sa incerce o abordare noua si au declarat inceputul “Decadei de Incluziune a Romilor”. La trei ani de la aceasta ambitioasa incercare, reporteri din Romania, Serbia, Bulgaria, Macedonia si Ucraina au incercat sa vada daca s-a facut vreun progres, in special in domeniul imbunatatirii accesului romilor la serviciile de sanatate. Au mers prin sate, au vorbit cu activisti si cu autoritati guvernamentale, cu doctori si cu asistente. Reporterii au fost interesati in special de serviciile medicale pentru femeile insarcinate, de a caror sanatate depinde viitorul comunitatii de romi.
Materialele rezultate in fiecare din cele cinci tari sunt extraordinar de asemanatoare. In fiecare tara, reporterii au constatat ca principala piedica in calea accesului romilor la serviciile de sanatate o reprezinta lipsa actelor de identitate. Aceste documente le-ar oferi romilor dreptul la serviciile medicale gratuite, inclusiv la ingrijirea prenatala si vaccinarea copiilor. Dar pentru a obtine actele, trebuie sa se faca dovada unei adrese legale, iar romii traiesc in tabere improvizate, langa gropi de gunoi sau in mahalalele uitate ale mariolor orase.
Reporterii au descoperit de asemena, ca in multe cazuri problemele de sanatate sunt agravate si de traditiile pe care romii inca le mai pastreaza. Printre acestea se numara: casatoriile timpurii, nasterile numeroase la o varsta frageda sau casatoriile intre rudele apropiate.
O alta problema o reprezinta si neincrederea. In cele mai multe cazuri, romii isi pun baza pe fortele proprii si tind sa creada ca ingrijirea medicala inseamna doar sa iei pastile si, de cele mai multe ori, nu se gandesc sa aibe grija de sanatatea lor.
De aseemenea, si anii de rasism si discriminare i-au facut sa fie sensibili la jigniri, asa ca de multe ori reporterii au constatat relatii proaste intre personalul medical si pacientii romi care tipa, fumeaza in cabinet sau se comporta in moduri in care alti pacienti nu o fac.
Realitatea saraciei crunte in care sunt nevoiti sa traiasca nu s-a imbunatatit in trei ani, asa ca problemele legate de accesul romilor la serviciile medicale inca descurajeaza. Acestia sunt oameni care traiesc in cocioabe, adesea langa gropi de gunoi, fara apa curenta, canalizare sau mancare suficienta si bolile infectioase, tuberculoza sau alte afectiuni pulmonare sunt endemice.
Cu toate acestea, reporterii au gasit si motive de speranta. Spre exemplu, in Macedonia responsabilul (de etnie roma) de proiecetele din Decada de Incluziune are si o functie importanta in guvern, iar in Serbia, unele femei de etnie roma au acceptat slujbe nu tocmai bine platite, de mediatori, pentru a-si ajuta semenii sa comunice cu doctorii, sa-si vaccineze copiii si sa-i indrume pe romi prin labirintul de hartii si proceduri prin care sa obtina, in final, actele de identitate.
Iti place acest articol? Recomanda-l prietenilor:
In lipsa unui acord scris din partea Internet Corp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului Accesului romilor la serviciile de sanatate, inca o problema grava.
In lipsa unui acord scris din partea Internet Corp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului Accesului romilor la serviciile de sanatate, inca o problema grava.