Dupa 20 de ani de la Revolutia din 1989, Mihai Caraman (81 de ani), spionul roman care a sustras, timp de 10 ani, intre 1958 si 1968, documente din sediul NATO din Paris si le-a adus in tara, este acuzat ca ar fi atentat la viata mai multor persoane prin dosarele de urmarire informativa pe care le ordona in calitate de adjunct al Securitatii.
Consiliul cere judecatorilor Curtii de Apel Bucuresti sa constate ca Mihai Caraman, in calitate de colonel, adjunct al sefului Securitatii Municipiului Bucuresti, ar fi suprimat, in anii 1972 si 1973, mai multe drepturi si libertati fundamentale recunoscute de legislatia in vigoare la acea data: dreptul la libertatea de exprimare si dreptul la viata privata.
Nota de constatare intocmita de specialistii CNSAS aminteste patru cazuri in care colonelul a dispus urmarirea informativa a unor persoane: un fotograf, un scriitor, un ofiter si un simpatizant legionar.
Fotograful si scriitorul, ostili socialismului
„Rugam a se stabili, daca este posibil, de ce anume a fost vizitat maiorul Ene de catre obiectivul nostru, mai ales ca, in prezent, acesta din urma este semnalat informativ ca intentioneaza sa fuga din tara, impreuna cu alte doua-trei elemente neidentificate de noi”, scria intr-un raport Mihai Caraman. „Obiectivul” era un fotograf documentarist la Institutul de Arheologie Bucuresti, care ispasise 15 ani de inchisoare corectionala pentru uneltire contra ordinii sociale, dar „era semnalat ca are unele manifestari ostile si ca intentioneaza sa paraseasca ilegal Romania, urmand a se stabili in Franta”.
In atentia lui Mihai Caraman s-a aflat si un scriitor, impotriva caruia a decis „clarificarea unor semnalari legate de preocuparile sale literare ce contravin unor indicatii ale organelor de partid si stabilirea naturii relatiilor sale cu diferite elemente din mediul creatiei literare cunoscute cu preocupari ostile”.
Consiliul cere judecatorilor Curtii de Apel Bucuresti sa constate ca Mihai Caraman, in calitate de colonel, adjunct al sefului Securitatii Municipiului Bucuresti, ar fi suprimat, in anii 1972 si 1973, mai multe drepturi si libertati fundamentale recunoscute de legislatia in vigoare la acea data: dreptul la libertatea de exprimare si dreptul la viata privata.
Nota de constatare intocmita de specialistii CNSAS aminteste patru cazuri in care colonelul a dispus urmarirea informativa a unor persoane: un fotograf, un scriitor, un ofiter si un simpatizant legionar.
Fotograful si scriitorul, ostili socialismului
„Rugam a se stabili, daca este posibil, de ce anume a fost vizitat maiorul Ene de catre obiectivul nostru, mai ales ca, in prezent, acesta din urma este semnalat informativ ca intentioneaza sa fuga din tara, impreuna cu alte doua-trei elemente neidentificate de noi”, scria intr-un raport Mihai Caraman. „Obiectivul” era un fotograf documentarist la Institutul de Arheologie Bucuresti, care ispasise 15 ani de inchisoare corectionala pentru uneltire contra ordinii sociale, dar „era semnalat ca are unele manifestari ostile si ca intentioneaza sa paraseasca ilegal Romania, urmand a se stabili in Franta”.
In atentia lui Mihai Caraman s-a aflat si un scriitor, impotriva caruia a decis „clarificarea unor semnalari legate de preocuparile sale literare ce contravin unor indicatii ale organelor de partid si stabilirea naturii relatiilor sale cu diferite elemente din mediul creatiei literare cunoscute cu preocupari ostile”.
Iti place acest articol? Recomanda-l prietenilor:
In lipsa unui acord scris din partea Internet Corp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului Fost sef al SIE, acuzat de politie politica.
In lipsa unui acord scris din partea Internet Corp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului Fost sef al SIE, acuzat de politie politica.