In bugetul Educatiei a fost inclusa si cercetarea, dar si miliardul de lei mostenit datorie de la Guvernul Tariceanu. Din cei 5,8% din PIB alocati invatamantului, aproape o treime (2,1% - adica aproximativ 3 miliarde de euro) reprezinta finantarea posturilor din administratia centrala - 11.000 in total - subordonate direct Ministerului Educatiei. Este vorba despre 22 de "unitati conexe" ale ministerului: agentii gen ARACIS si ARACIP, autoritati, inspectoratele scolare si cluburi sportive, palatele copiilor etc.

Pentru restul investitiilor in infrastructura scolara si salariile cadrelor didactice sunt prevazute 3 procente din PIB (aproximativ 4,3 miliarde de euro) si vin prin consiliile locale, din cote defalcate de TVA. Alte 0,7 procente din PIB ar trebui sa vina din veniturile proprii ale scolilor (inchirierea unor spatii etc.). Acestea nu sunt, insa, venituri sigure, iar, daca le scadem din procentul alocat invatamantului, ajungem la 5% din PIB.

In aceste conditii, acest buget nu va putea suporta majorarea salariilor pofesorilor, prevazuta in Legea 221/2008, si nici investitii masive in infrastructura. "Daca salariile nu vor fi majorate conform legii, este clar ca vom apela la formele de protest consacrate. Noi asteptam o intalnire cu ministrul Ecaterina Andronescu, sa clarificam problema bugetului alocat si, in functie de datele concrete pe care ni le va pune la dispozitie, vom stabili ce avem de facut", ne-a declarat, ieri, Marius Nistor, presedintele executiv al FSI "Spiru Haret".