Ce are de facut un roman care locuieste intr-o localitate izolata daca intr-o noapte il loveste boala? Poate merge la un centru medical de permanenta, acolo unde gaseste un medic care este pregatit sa-i acorde ajutor 24 de ore din 24. Acesta este raspunsul pe care l-ar da orice oficial din Ministerul Sanatatii daca ar fi pus in fata unei asemenea intrebari. Teoretic, ar avea dreptate.

"Romania libera" demonstreaza astazi ca, in multe cazuri, aceasta masura nu functioneaza si ca sistemul sanitar romanesc le-a tras din nou o teapa contribuabililor. Reporterii ziarului au vizitat mai multe centre medicale din cateva judete din sudul tarii si au avut parte numai de surprize neplacute: unele camere de garda nu au existat niciodata, altele au fost inchise intre timp. O alta situatie intalnita a fost aceea in care centrele erau pregatite sa ofere ajutor, dar medicii nu au vrut sa le deschida usa pacientilor.

"Pana ajunge ambulanta la noi, murim cu zile." Acesta este "raspunsul-cadru" pe care-l primesti aproape de fiecare data cand ii intrebi pe romanii care nu traiesc intr-un oras mare cum se descurca atunci cand au o urgenta medicala. Lucrurile ar fi trebuit insa sa se imbunatateasca in ultimii ani. Asta, pentru ca Ministerul Sanatatii a initiat inca din 2002 deschiderea de centre de permanenta care sa asigure asistenta medicala de urgenta in comunitatile mai indepartate de statiile de salvare. A fost o idee laudabila, dar aplicarea ei a intampinat dificultati inca de la inceput. Cele mai mari probleme s-au dovedit a fi asigurarea unui spatiu pentru functionare si dotarea cu instrumentar medical pentru urgente. In putine cazuri s-a reusit. In rest, doctorii fie au incercat sa supravietuiasca cu bani din propriul buzunar, fie au cerut ajutorul unor fundatii. Reporterii "Romaniei libere" au constatat insa ca multe dintre unitati s-au inchis pur si simplu.

Distanta de la teorie la practica

Mai intai am vrut sa vedem cum functioneaza centrele medicale din judetul Giurgiu. Pe pagina de internet a Casei Judetene de Asigurari de Sanatate exista un tabel cu cinci astfel de unitati care pe hartie apar ca fiind functionale. Am vrut sa aflam daca lucreaza si in realitate si daca oamenii pot fi ajutati in caz de urgenta medicala, "24 de ore din 24, inclusiv sambata si duminica", dupa cum se arata intr-un comunicat al Ministerului Sanatatii. Prima noastra destinatie a fost orasul Mihailesti. Am ajuns in localitate in jurul orei 24.00. Intentionam sa le cerem medicilor o banala aspirina pentru o durere de cap. Am avut surpriza sa descoperim ca nici macar acest medicament care se gaseste in orice farmacie nu poate fi obtinut de la centrul de permanenta de aici. Cladirea in care ar fi trebuit sa functioneze respectiva unitate zacea in intuneric, iar un lacat mare era pus pe usa. Am batut la geamul unui vecin care ne-a confirmat ca acolo nu se mai asigura garda de mult timp.

  • Reporter: Zi-mi si mie, dispensarul aici e? Centrul de permanenta unde e?
  • Vecin: E aici, dar e inchis. Nu-i nimeni, boss.

  • Reporter: Pai si noaptea nu e permanenta, nu e cineva de garda?
  • Vecin: Nu e, nu e, boss.

  • Reporter: Aveam nevoie de o aspirina, ma doare capul de nu mai pot si stiam ca aici e centru de permanenta.
  • Vecin: Nu e, nu e, boss.

Ne-am lamurit cat de "functional" era centrul de permanenta medicala din Mihailesti. Am cerut amanunte insa si de la paznicul primariei. Cand il rugam sa ne indrume spre centrul medical, omului i se pare firesc sa ne indrepte spre singura institutie publica ce asigura permanenta in Mihailesti, si anume Politia. Aici agentii de serviciu ne-au oferit o solutie surprinzatoare pentru durerea noastra de cap.

  • Agent: Ce cautati?
  • Reporter: Centrul de permanenta aici e, sefu’? Dispensar…
  • A.: Nu avem aici asa ceva. Daca nu este… Cum sa fie daca nu este?

  • R.: Nici un medic, nimic?
  • A.: Nu este nici un medic aici…

  • R.: Ma ia asa cu astupus, ma doare capul. O aspirina nu gasesc si eu?
  • A.: Aici e politia, mai omule. Daca vrei un baston, iti dam (rade).

  • R.: Nu, ca ala da o durere de cap si mai mare…
  • A.: Pai si eu am o durere de cap de-mi vine sa plang. Era acolo pe timpul noptii, dar nu mai e. E inchis.

  • R.: si nici farmacie? Numai in Bucuresti?
  • A.: Deci, nimic, nimic. Uite farmacie aici, dar e inchis. La fel si in partea ailalta. Deci n-aveti aici de nici o culoare. Vedeti la intrare in Bucuresti. Chiar la intrare in Rahova sunt doua farmacii non-stop acolo.

Asadar, daca un locuitor din Mihailesti are o urgenta, trebuie sa bata 20 de kilometri pana in Capitala. Ce face insa daca ii e foarte, foarte rau sau nu dispune de o masina? Raspunsul ni-l da acelasi paznic de la primarie.

  • Reporter.: si ambulanta de aici de unde vine, de la Giurgiu? In cat timp vine?
  • Paznic.: Vine greu de tot, aici mori cu zile.

"Ne-a inchis SANEPID-ul pentru ca nu aveam conditii"

Am revenit la Mihailesti a doua zi, in timpul programului obisnuit de lucru. De data aceasta, dispensarul era deschis. La lumina zilei, descoperim o cladire darapanata, cu tencuiala cazuta, cu panze de paianjen pe la stresini. Nici macar firma de pe cladire nu mai are toate literele. Ne intampina o asistenta care ne confirma ca centrul de permanenta din Mihailesti a fost inchis in urma cu vreo doi ani, pentru ca nu corespundea din punct de vedere sanitar.

  • Reporter: Mai functioneaza aici centrul de permanenta?
  • Asistenta: Nu, pentru ca n-am avut conditii. Ni l-au inchis Casa de Asigurari si SANEPID-ul.

  • R.: Dar in cat timp ajunge salvarea de la Giurgiu?
  • A.: Ei, face cam 45 de minute.