„Constitutia in Romania, pe termen scurt, nu poate fi schimbata", a declarat ieri, fostul presedinte Emil Constantinescu, in cadrul dezbaterii pe tema modificarii Constitutiei, organizata de Fundatia Horia Rusu, la Intercontinental.

El a estimat ca presedintele in functie, „daca nu este complet in afara realitatii" realizeaza ca publicul nu se va prezenta la un referendum pe aceasta tema. Adevaratul mobil al preocuparii sefului statului pentru modificarea Legii fundamentale este escamotarea faptului ca, in noiembrie, pentru prima oara dupa Revolutie presedintele si noul Parlament nu mai sunt alesi simultan si pentru a abate atentia publica de la faptul ca alegerile nu il vizeaza.

„Presedintele provoaca mereu scandaluri ca sa nu se observe ca nu mai este liderul pentru care se voteaza", a declarat Constantinescu. El a spus ca adevarata problema a Romaniei este schimbarea mentalitatii colective, in sensul cultivarii raspunderii individuale si a respectarii legii, fara de care este inutila orice modificare a legii fundamentale.

Constantinescu considera ca rolul esential in cultivarea unui nou model cultural politic revine societatii civile, pe care a acuzat-o de crearea conceptului autoritarist actual. „Cea mai retrograda atitudine privind puterea o gasim nu la popor ci la elitele intelectuale", a spus Constantinescu.

El afirma ca o anumita parte a elitelor a creat modelul presedintelui jucator, autoritar, interesat de compromiterea Parlamentului si a justitiei si care este preluat pe scara larga, astfel incat avem judecator-actor, prefect-actor.

„Viitorul Romaniei se afla in mana elitelor intelectuale", a spus Emil Constantinescu, adaugand ca liderii de opinie trebuie convinsi sa produca o schimbare la nivelul mentalitatii colective. Dupa parerea sa, in 18 ani socitatea civila si-a dovedit lasitatea si incapacitatea de a propune si dezbate teme nationale, refugiindu-se in obsesia fata de clasa politica.

Dezbaterea a pornit de la propunerea fundatiei liberale, enuntata de Dinu Zamfirescu, de adoptare a unei noi Constitutii, care sa opteze intre republica parlamentara si monarhie constitutionala, sa lamureasca prerogativele Executivului si ale institutiei prezidentiale, ale celor doua Camere ale Parlamentului si sa garanteze independenta Justitiei. Monarhul ar da garantia unui arbitru nepartinitor in politica, a spus Zamfirescu, iar parlamentarismul ar clarifica relatia dintre presedinte si premier.

Si fostul prim ministru Petre Roman a aratat ca la noi legile nu se respecta, exemplificand cu faptul ca rapoartele Curtii de Conturi, care desi semnaleaza acte de coruptie pe bani publici in afaceri cu drumuri, parcuri, canalizare, alimentatie cu apa, raman fara urmari.