Domnule Basgan, ati intrat in politica in 1990, fiind ales deputat in primul Parlament post-decembrist al Romaniei. Cum era viata politica intre 1990 si 1992?

-Asa este. Am intrat in politica in 1990, contrar unui sfat dat de tatal meu, care a fost unul dintre marii oameni de stiinta ai Romaniei si pe plan mondial in domeniul forajului petrolier. El mi-a spus atunci sa nu intru in politica. Dar nu l-am ascultat si, dupa cum va spuneam, la 8 ianuarie 1990, am facut acest pas, cand alaturi de Radu Campeanu, Sandulescu, Enescu, Botez si ceilalti corifei ai liberalilor care mai erau in viata, am reinfiintat PNL. Aceasta decizie a reprezentat, desi eu nu am fost membru de partid, o reactie fata de perioada de 50 de ani prin care am trecut. Am ramas in acest partid pana acum, timp de 17 ani avand o gandire si conceptie liberala. Am fost, de asemenea, ales in primul Parlament al Romaniei, intre 1990-1992, ca deputat, fiind vicepresedintele comisiei de industrii si servicii. Dupa parerea mea, primul Parlament a fost unul dintre cele mai benefice, unde dupa o perioada neagra din istoria Romaniei, cu personaje foarte discutabile, s-a reusit sa se faca primii pasi spre democratie.

Incepand cu decembrie 2004 ati fost ales, din nou, pe listele PNL in Parlamentul Romaniei. De aceasta data, ca senator. Sunteti unul dintre putinii deputati si senatori care a ales sa stea departe de scandalurile politice, preferand sa se remarce printr-o multime de initiative legislative...

- Sunt senator din 2004, fiind ales pe listele PNL. Fac parte din comisia juridica, fiind totodata si vicepresedintele comisiei de abuzuri. Am 12 propuneri legislative, majoritatea dintre acestea devenind legi. V-as exemplifica aici propunerea legislativa privind completarea si modificarea legii de organizare si functionare a Academiei Romane sau cea privind modificarea decretului lege 118/1990 pentru acordarea unor drepturi persoanelor persecutate din motive politice. Cea mai recenta initiativa legislativa este legata de Academia Oamenilor de Stiinta din Romania, condusa de prof. dr. docent Vasile Candea, marele chirurg cardiolog al tarii. Initiativa mea impreuna cu un grup de colegi, senatori si deputati a devenit Legea 31/ 2007. In cazul acesteia, suntem in ultima faza, aceea a elaborarii hotararii de Guvern prin care sa se aprobe statutul Academiei, validat deja de Adunarea Generala. Am mers pe ideea, discutand cu cei din domeniul academic si al cercetarii stiintifice, un domeniu foarte neglijat dupa 1990, ca trebuie sa-i sprijin prin toate posibilitatile de care dispun si aici ma refer la latura legislativa, pentru a promova acest proiect de lege care sa conduca la stimularea cercetarii stiintifice. Aceasta Academie se situeaza intre Academia Mare si Academiile de ramura si cred ca este un lucru benefic pentru partea de cercetare stiintifica, in special pentru institutiile de invatamant superior.

Care au fost argumentele care au stat la baza reinfiintarii acestei Academii?

- Am pornit de la ideea Institutului National Francez, de la acea piramida care are in frunte Academia mare si in subordinea ei institutele si Academiile de ramura. Am mers si noi pe o idee similara, in sensul ca Academia mare trebuie sa fie singura care poate acorda titlul de academician. Academia Oamenilor de Stiinta cuprinde, in cadrul sau, majoritatea oamenilor de stiinta care s-au distins prin rezultatele muncii depuse, inclusiv in ceea ce priveste dezvoltarea si promovarea prestigiului institutiilor academice, precum si a institutiilor care, prin activitatea lor, au contribuit la dezvoltarea stiintifica si a creatiei intelectuale. Aceasta a fost ideea care m-a determinat, alaturi de un grup de oameni de stiinta care m-au contactat si impreuna cu care am elaborat acest proiect. Cei care fac parte din aceasta Academie nu pot purta titlul de academician, ci acela de membru al Academiei Oamenilor de Stiinta din Romania. Academia Romana viza in trecut mai mult partea umanista, iar activitatea privind partea tehnica s-a dezvoltat dupa anul 1930. Pentru prima data in anul 1936 a fost infiintata Academia Oamenilor de Stiinta, dar care a fost desfiintata de regimul comunist. A fost reinfiintata apoi, in timpul regimului comunist, iar noi acum am reorganizat-o si devenind o institutie a statului cu personalitate juridica, for national stiintific si apolitic de consacrare stiintifica. Proiectul a trecut prin Senat cu o majoritate zdrobitoare, cu doar doua abtineri. Au trebuit luate avize de la Guvern, de la ministere... Zilele acestea, proiectul privind aprobarea statutului AOSR va intra pe agenda Executivului. In cadrul Academiei, am propus crearea Euro-Centrului European pentru petrol, gaze si energii recuperabile. Am stabilit locatia, cu sprijinul din partea autoritatilor locale din judetul Prahova, mai ales ca anul asta implinim 150 de ani de industrie petroliera. Acum un secol si jumatate a aparut prima statistica internationala in care Romania era pe primul loc in ceea ce priveste metri forati.

Cum vedeti viata politica acum, in 2007?

- Este o intrebare foarte grea. Pot sa spun ca, fata de 1990, s-au facut pasi in directia unei democratii reale. Faptul ca putem vorbi liber este primul element care dovedeste acest lucru. Indiscutabil, am trecut prin perioade foarte grele, in care a trebuit sa ne adaptam la o noua mentalitate. Imi aduc aminte ca la primul mandat de parlamentar, cand se discuta, spre exemplu, problema proprietatii, aveam reactii foarte dure din partea FSN, partid care, dupa cum stiti, a devenit acum PSD. Sunt partide care, in decursul celor 17 ani, au actionat cu pasi foarte marunti, in sensul ca sunt unele legi pe care azi le discutam, cum sunt legea lustratiei, condamnarea comunismului, CNSAS, dar care trebuiau discutate inca din 1990. Din pacate, atunci nu s-a dorit acest lucru. Chiar daca au trecut atatia ani, pentru purificarea si moralitatea vietii politice, este bine sa adoptam aceste legi.

Cum apreciati sesiunea parlamentara care se apropie de sfarsit?

- Cu toate atacurile la adresa Parlamentului, si nu va vorbesc acum ca senator, cred ca trebuie inteles rolul Legislativului in sensul calitatii si continutului legilor. Toate actiunile care au condus la crearea unei imagini negative a Parlamentului se datoreaza unei interpretari gresite a, repet, rolului si importantei acestui for, pe de o parte, iar pe de alta parte, unor colegi care au preferat sa defaimeze Legislativul, pentru probleme de reclama personala. Eu consider ca Parlamentul a votat legile care i-au fost supuse si si-a indeplinit rolul sau de organ legislativ, sustinand Guvernul in ceea ce priveste programul sau de guvernare, inclusiv aderarea Romniei la Uniunea Europeana.