Procurorul Gratiana Isac si-a depus candidatura pentru vicepresedintia CSM, ea fiind singura care a anuntat ca vrea aceasta functie. Toti ceilalti patru membri alesi ai Sectiei pentru procurori au mai fost vicepresedinti ai CSM.

Gratiana Isac a fost schimbata, in 2005, de la sefia DIICOT pentru greseli profesionale

Gratiana Isac, aleasa luni, pentru a doua oara, in functia de vicepresedinte al Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), cu majoritate de voturi, a fost schimbata in august 2005 din functia de procuror sef adjunct al DIICOT pentru "grave greseli profesionale".

Noul vicepresedinte al CSM a fost procuror sef adjunct in cadrul DIICOT din decembrie 2004 si pana in august 2005, cand ministrul Justitiei de atunci, Monica Macovei, a revocat conducerile celor mai importante sectii din Ministerul Public. Potrivit NewsIn, decizia de revocare a sefului DIICOT, Gheorghe Muscalu, si a Gratianei Isac, alaturi de alti sase procurori din Parchetul General a fost justificata, la vremea respectiva, prin "grave greseli profesionale" si "exercitarea necorespunzatoare a atributiilor manageriale privind organizarea eficienta, asumarea responsabilitatilor, comportamentul si comunicarea".

In 28 iunie 2006, Isac a fost aleasa membru interimar in Consiliul Superior al Magistraturii ca reprezentant al Parchetului Inaltei Curti de Casatie si Justitie, dupa ce locul ramasese vacant in urma pensionarii procurorului Alexandru Tuculeanu. A doua zi, a fost numita de CSM procuror sef al Biroului pentru Combaterea Contrafacerilor din cadrul DIICOT, la propunerea fostului procuror general Ilie Botos.

Monica Macovei s-a declarat nemultumita de numirea Gratianei Isac, pe motiv ca aceasta fusese revocata cu un an inainte din DIICOT pentru “prost management”. Ulterior, dupa ce a fost validata ca membru CSM in 22 august 2006 de plenul CSM, Monica Macovei si-a exprimat speranta ca Gratiana Isac va opta, potrivit legii, pentru statutul de membru permanent al CSM si isi va da demisia din functiile de conducere, respectiv, din functia de procuror sef al Biroului pentru Combaterea Contrafacerilor. Cateva luni mai tarziu, Gratiana Isac a fost validata, in 5 octombrie 2006, ca membru al CSM de plenul Senatului, cu 54 de voturi pentru si patru abtineri.

Noul presedinte CSM, un trecut controversat

Viorica Costiniu, presedinte de onoare al Asociatiei Magistratilor din Romania, a declarat ca va contesta in instanta decizia CSM de alegere a noului presedinte al CSM in persoana Floricai Bejinaru, care a fost acuzata de colaborare cu fosta Securitate. Costiniu a vorbit despre autoritatea morala a magistratului, care ar fi trebuit "sa indemne la decenta".

Florica Bejinaru a fost acuzata de colaborarea cu fosta Securitate, ea primind initial un verdict de la CNSAS in acest sens, care apoi a fost schimbat, scrie NewsIn.

Inalta Curte de Casatie si Justitie a respins, in iunie 2009, recursul declarat de Ministerul Justitiei impotriva deciziei CNSAS, prin care s-a stabilit ca Florica Bejinaru, membru al Consiliului Superior al Magistraturii, nu a facut politie politica.

Dosarul s-a aflat, initial, pe rolul Curtii de Apel Bucuresti, apoi a fost stramutat la Curtea de Apel Constanta, la cererea judecatoarei Florica Bejinaru. Instanta a respins contestatia Ministerului Justitiei impotriva deciziei CNSAS, iar MJ a facut recurs, respins, de asemenea, de instanta suprema.

In contestatia formulata impotriva deciziei CNSAS, din 6 iulie 2006, prin care judecatoarea Florica Bejinaru a fost absolvita de colaborarea cu Securitatea, fostul ministru al Justitiei, Monica Macovei, a enumerat mai multe motive procedurale si a solicitat Curtii de Apel sa judece si pe fond cazul.

Monica Macovei a contestat, in primul rand, modul in care s-a desfasurat votul la CNSAS. Ea i-a acuzat pe membrii Colegiului ca nu au avut majoritate de voturi pentru aceasta decizie. A fost criticat si faptul ca decizia nu a fost motivata.

Pe data de 18 mai 2006, prin Decizia nr.166, Colegiul CNSAS a stabilit calitatea de colaborator al Securitatii in cazul judecatoarei Florica Bejinaru, presedinta Tribunalului Mehedinti si membru in CSM, precum si faptul ca aceasta a facut politie politica in calitate de colaborator al Securitatii. Ulterior, prin Decizia nr. 255 din 6 iulie, acelasi an 2006, CNSAS decide contrariul, respectiv faptul ca Bejinaru nu a facut politie politica.

In aprilie 2009, magistratii din tara au cerut revocarea unor membri CSM, printre care se afla si Florica Bejinaru, care a venit in Consiliu de la la Tribunalul Mehedinti, pentru lipsa de reactie fata de problemele din sistem. Cererea a ramas fara rezultat.

Membrii Consiliului Superior al Magistraturii s-au intrunit luni pentru a alege noua conducere pentru anul 2010.

Programe de 2 milioane euro pe 2010

CSM a contractat, in decembrie 2009, programe care se vor derula in 2010 in valoare de 2.126.250 de euro, care au ca obiectiv dezvoltarea unor domenii identificate ca prioritare si in rapoartele de tara ale CE, potrivit raportului prezentat de Virgil Andreies, al carui mandat de presedinte expira.

Programele au ca obiectiv imbunatatirea sistemului de evaluare a magistratilor si dezvoltarea unui mecanism de evaluare a sistemului judiciar ca intreg, imbunatatirea activitatii Inspectiei Judiciare, imbunatatirea politicilor de resurse umane pentru sistemul judiciar, dezvoltarea sistemului de invatamant la distanta pentru magistrati de tipul cursurilor e-learning, pregatirea grefierilor in vederea aplicarii noilor coduri civil si penal si a preluarii unor sarcini administrative de la judecatori.

In raportul prezentat de presedintele Consiliului, Virgil Andreies, se arata ca programele derulate de CSM in 2009, in special cele finantate din fonduri europene, au fost in valoare totala de 2.780.300 de euro si au contribuit la dezvoltarea institutionala a Consiliului, a Institutului National al Magistraturii si Scolii Nationale de Grefieri.

Una dintre cele mai importante rezultate obtinute in cadrul programului destinat dezvoltarii CSM a fost, potrivit raportului, elaborarea primelor cursuri on-line destinate pregatirii profesionale a magistratilor, deocamdata in materii prioritare precum: drept comunitar, drepturile omului, restituire de proprietati nationalizate, fond funciar.