"In concluzie, imprejurarile semnalate nu sunt de natura sa duca la anularea alegerilor, intrucat nu demonstreaza o frauda de natura sa modifice atribuirea mandatului", se arata in motivarea Curtii Constitutionale (CCR), publicata miercuri pe site-ul institutiei.

CCR precizeaza ca are competenta sa anuleze alegerile "in cazul in care votarea si stabilirea rezultatelor au avut loc prin frauda de natura sa modifice atribuirea mandatului sau, dupa caz, ordinea candidatilor care pot participa la al doilea tur de scrutin", situatie in care Curtea va dispune repetarea turului de scrutin in a doua duminica de la data anularii alegerilor. De asemenea, in motivare se arata ca anularea alegerilor poate sa intervina numai in cazul in care votarea si stabilirea rezultatelor au avut loc prin frauda, cu mentiunea ca nu orice frauda din procesul electoral este echivalenta cu fraudarea alegerilor, ci numai frauda care este de natura sa modifice atribuirea mandatului (sau, dupa caz, ordinea candidatilor care pot participa la al doilea tur de scrutin), iar cererea de anulare a alegerilor trebuie motivata si insotita de dovezile pe care se intemeiaza.

Examinand sustinerea PSD referitoare la fraudarea prin anularea de buletine de vot valabile, CCR arata ca a fost infirmata de datele transmise de Biroul Electoral Central care, in urma hotararii din 11 decembrie 2009 a Plenului Curtii Constitutionale, a procedat la reexaminarea si renumararea buletinelor de vot nule, pentru a se stabili daca exista diferente intre datele consemnate in procesul -verbal si realitatea constatata. "Curtea retine ca numarul voturilor valabil exprimate identificate nu este de natura, pe de o parte, sa probeze existenta unei fraude, ci mai degraba a unor erori umane inerente unui proces de o astfel de amploare si complexitate, iar, pe de alta parte, nu este de natura sa afecteze in vreun fel atribuirea mandatului", motiveaza judecatorii Curtii, transmite NewsIn.

In privinta acuzatiilor de “mita electorala” si “turism electoral”, Curtea constata ca nici unul dintre acestea nu este de natura sa conduca la concluzia fraudarii alegerilor. "Astfel, existenta unui numar mare de alegatori care s-au prezentat la vot in strainatate sau care au votat la sectiile speciale, precum si disproportia intre procentele obtinute de cei doi candidati in strainatate, comparativ cu cele obtinute pe teritoriul national, nu sunt de natura sa determine, in sine, o astfel de concluzie", arata judecatorii CCR, precizand ca, "in esenta, aceste diferente pun in discutie optiunea politica a alegatorilor, iar nu nelegalitatea votului exprimat de acestia".

Curtea a constatat ca probele depuse in acest sens acestea privesc declaratii olografe ale unor persoane care sustin ca au fost inregistrate la vot desi nu s-au prezentat, au primit mita pentru a vota cu un anumit candidat, au fost martori la influentarea altor persoane de catre reprezentanti ai unui partid sau au fost martori la practici de tipul “turism electoral”, autodenuntul Federatiei Asociatiilor Romane din Italia cu privire la influentarea votului, CD-uri si fotografii cu privire la care se sustine ca prezinta diferite fapte ce au influentat votul.

Judecatorii observa, insa, ca "din inscrisurile depuse nu rezulta autoritatea in fata careia au fost facute aceste declaratii sau daca au fost inregistrate la vreo autoritate". De asemenea, Curtea arata ca nu isi poate fundamenta concluziile pe astfel de documente sau probe video, in absenta unor procese-verbale de constatare a contraventiilor, respectiv a unor hotarari de condamnare pentru savarsirea de infractiuni. "A decide altfel ar insemna substituirea de catre Curtea Constitutionala a autoritatilor statului, a caror competenta este stabilita prin lege", sustin, in motivare, magistratii CCR.

"Tot astfel", se mai arata in motivare, "Curtea nu poate proceda la examinarea datelor de identificare a persoanelor inscrise in copiile de pe listele electorale permanente, respectiv a codurilor numerice personale ale alegatorilor, aceste operatiuni fiind de competenta Ministerului Administratiei si Internelor". CCR arata ca nu a fost prezentat niciun document emis de structurile competente din cadrul acestui minister, din care sa rezulte ca au fost solicitate si efectuate verificari in bazele de date aflate in administrarea sa, cu privire la coduri numerice personale sau alte date de identificare ale persoanelor inscrise in listele electorale permanente, listele suplimentare sau tabelele electorale de la nivelul sectiilor de votare speciale.

Cat priveste suspiciunea referitoare la existenta unor cazuri de vot multiplu, Curtea retine ca probatoriul depus nu releva un numar semnificativ de asemenea situatii, de natura sa determine o modificare a atribuirii mandatului.

Urmare a examinarii tuturor probelor depuse de PSD, inclusiv prin compararea copiilor prezentate de autorii cererii de anulare a alegerilor cu exemplarele originale transmise de Biroul Electoral Central, s-a constatat ca exista corecturi operate in interiorul rubricilor proceselor-verbale intocmite de birourile electorale ale sectiilor de votare. "Curtea constata insa ca acest fapt nu este de natura sa conduca la concluzia fraudarii alegerilor, intrucat toate procesele-verbale cuprind corecturi certificate prin semnatura si aplicarea stampilei biroului sectiei de votare, iar modificarea numarului voturilor valabil exprimate a fost operata fie in favoarea unuia dintre candidati, fie in favoarea celuilalt, neexistand indicii in sensul favorizarii vreunuia dintre acestia", sustin magistratii. "In plus, modificarea minora a numarului voturilor valabil exprimate cu privire la unul sau altul dintre candidati nu este de natura sa afecteze atribuirea mandatului", se arata in motivare.

In ceea ce priveste sustinerea referitoare la fraudarea rezultatelor la nivelul sectiilor de vot, prin determinarea semnarii in alb a proceselor-verbale privind consemnarea rezultatelor votarii pentru alegerea Presedintelui Romaniei, aceasta nu a fost probata, mai arata judecatorii CCR.