Potrivit Curtii Constitutionale, Inalta Curte de Casatie si Justitie nu poate sa instituie, sa modifice sau sa abroge norme juridice cu putere de lege ori sa efectueze controlul de constitutionalitate al acestora.
CCR precizeaza ca Inalta Curte de Casatie si Justitie are competenta de a asigura interpretarea si aplicarea unitara a legii de catre toate instantele judecatoresti, cu respectarea principiului fundamental al separatiei si echilibrului puterilor, consacrat de art.1 alin.(4) din Constitutia Romaniei.
Decizia Curtii Constitutionale este definitiva si general obligatorie.
Presedintele SoJust, Cristi Danilet a declarat miercuri, pentru NewsIn, ca gaseste "surprinzatoare" decizia Curtii Constitutionale, deoarece considera ca nu s-a lamurit ce institutii sunt afectate de decizie, iar efectele acesteia nu se cunosc.
"Decizia este surprinzatoare, pentru ca nu s-a stabilit exact despre ce autoritati este vorba, deoarece hotararile au ramas irevocabile la nivelul curtilor de apel. In al doilea rand, nu s-a lamurit ce s-a cerut. Traian Basescu a vorbit, de exemplu, despre tichetele de masa, care la majoritatea instantelor nu s-au acordat. Sau despre sporul de 50% de risc si suprasolicitare neuropsihica, despre care chiar Guvernul a recunoscut ca este neconstitutional", a precizat Danilet.
"In al treilea rand nu s-a stabilit, statistic, cate hotarari s-au dat in instanta. Sunt foarte multe drepturi pe care judecatorii le-au pretins in instanta si care nu au fost acceptate. Si, in al patrulea rand, nu stim exact ce inseamna hotararea Curtii Constitutionale, ce efecte are. Adica nu mai pot fi executate hotararile irevocabile?", a mai declarat presedintele SoJust.
Presedintele Traian Basescu a anuntat pe 4 mai ca a sesizat Curtea Constitutionala asupra abuzurilor puterii judecatoresti, chiar daca institutia prezidentiala nu era cea lezata, pentru ca puterile afectate, Parlamentul si Guvernul, nu au facut nicio sesizare in acest sens.
Seful statului a spus, intrebat de ce a luat atat de tarziu masura sesizarii Curtii Constitutionale in legatura cu sporurile pe care magistratii le-au castigat in instanta pe baza unei legi abrogate, ca nu Presedintia era lezata, ci Guvernul si Parlamentul, care nu au facut niciun demers pentru a corecta aceasta stare de fapt. "Dupa cum vedeti, nici acum puterile afectate, Guvernul si Parlamentul, nu au facut o sesizare, nu era institutia prezidentiala cea lezata, cea a carei atributiuni se incalcau, ci cele doua structuri, puterea legislativa si Guvernul. Acum am considerat ca nu se mai poate asa, pentru ca puterea judecatoreasca a mers in alta directie care chiar arata- e greu sa spui - lipsa de responsabilitate, dar pierderea controlului puterii de catre ea insasi", a explicat presedintele.
Basescu a aratat ca instantele au inceput sa extinda acordarea de sporuri prin procese cu statul si la alte categorii decat cea a magistratilor. Seful statului a dat exemplul membrilor Curtii de Conturi, carora justitia le-a dat castig de cauza cand acestia au cerut sporuri de 75% din salariu, asa cum au functionarii care lucreaza cu fonduri europene pe care il controleaza.
Presedintele a anuntat ca a sesizat Curtea Constitutionala pentru ca nu considera ca este normal ca puterea judecatoreasca "sa incerce sa-si atribuie o prerogativa pe care nu o are prin Constitutie, aceea de a gestiona o parte din bugetul statului".
Boc: Decizia CCR are aplicabilitate doar pentru viitor
Primul-ministru Emil Boc a declarat, miercuri, ca decizia Curtii Constitutionale referitoare la conflictul constitutional intre autoritatea judecatoreasca si Parlament si Guvern are aplicabilitate doar pentru viitor si a spus ca Executivul va plati sporturile acordate prin sentinte.
"Daca CCR a solutionat un conflict de constitutionalitate, asta inseamna ca decizia are efect doar pentru viitor", a declarat Emil Boc la celebrarea a 100 de ani de la infiintarea Consiliului Superior al Magistraturii. Premierul a adaugat ca Executivul intentioneaza sa plateasca toate drepturile salariale restante pe care magistratii le-au obtinut prin decizii judecatoresti ramase definitive. "Stiu ca exista datorii restante rezultate din sporuri si alte sentinte date de instantele judecatoresti. De aceea fac un apel la solidaritate prin care sa avem un dialog, o intelegere, un parteneriat prin care sa gasim solutii de plata a acestora", a adaugat Boc, potrivit NewsIn.
El a spus ca situatia economica este dificila, dar Guvernul se va achita de toate obligatiile care-i revin fata de magistrati in urma sentintelor judecatoresti. "Sa nu credeti ca exista un buzunar secret la primul ministru care sa tina banii magistratilor. N-a fost sedinta de Guvern in care ministrul de Justitie sa nu-mi aminteasca de drepturile restante si speram ca, impreuna cu Ministerul de Finante, sa gasim solutii", declarat Boc. Premierul a promis si ca va rezolva problemele de ordin material care afecteaza activitatea tribunalelor, dar le-a cerut magistratilor sa nu cheltuiasca toti banii primiti pentru plata salariilor restante. "Sa nu achitati drepturile salariale restante cu prioritate in defavoarea functionarii instantelor. Au fost asemenea situatii, dar sunt exceptii", a spus seful Executivului.
El a tinut sa precizeze ca nu intentioneaza sa limiteze puterea judecatoreasca amintind ca, in calitate de vicepresedinte al comisiei de revizuire a Constitutiei, a contribuit, in 2003, la stabilirea atributiilor CSM. "Sunt sustinator fara rezerve al independentei justitiei fata de factorul politic. Insa prin independenta puterii judecatoresti nu inteleg si independenta judecatorilor fata de lege. Toti cetatenii sunt egali in fata legii, fara privilegii si fara discriminari", a sustinut primul-ministru.
Boc a promis ca puterea executiva nu va mai bloca solutionarea dosarelor de coruptie si a apreciat ca Parlamentul nu va mai fi un obstacol in derularea actului de justitie. "Sper ca Parlamentul a inteles definitiv ca nu poate fi un obstacol in calea actului de justitie. Ultimele voturi din Parlament sper sa dovedeasca acest lucru", a mai spus Boc.
UNJR considera discriminatorie hotararea Curtii Constitutionale
Decizia Curtii Constitutionale de admitere a sesizarii facute de presedintele Basescu privind sporurile obtinute in instanta de magistrati va crea discriminare intre magistratii cu decizii definitive si aplicabile si cei care au procese pe rol, a declarat, pentru NewsIn, vicepresedintele UNJR.
"Din momentul pronuntarii acestei decizii, toate actiunile judecatorilor vor trebui sa fie respinse pentru ca hotararea CCR este definitiva si obligatorie, insa, de cealalta parte, hotararile definitive de pana acum trebuie puse in aplicare. Acest lucru duce la discriminare", a precizat vicepresedintele Uniunii Nationale a Judecatorilor din Romania (UNJR), Dragos Calin.
Calin a spus ca CCR s-a referit la recursurile in interesul legii solutionate de instanta suprema pentru ca toate deciziile date de Tribunale si Curti de Apel, in privinta sporurilor magistratilor, au fost motivate in baza acelor recursuri in interesul legii.
De cealalta parte, presedinta Asociatiei Magistratilor din Romania, Monica Pivniceru, a declarat pentru NewsIn ca nu intelege de ce magistratii CCR facereferire doar la Inalta Curte de Casatie si Justitie, avand in vedere ca deciziile privind sporurile magistratilor au fost luate de Tribunale si Curti de Apel.
CCR precizeaza ca Inalta Curte de Casatie si Justitie are competenta de a asigura interpretarea si aplicarea unitara a legii de catre toate instantele judecatoresti, cu respectarea principiului fundamental al separatiei si echilibrului puterilor, consacrat de art.1 alin.(4) din Constitutia Romaniei.
Decizia Curtii Constitutionale este definitiva si general obligatorie.
Presedintele SoJust, Cristi Danilet a declarat miercuri, pentru NewsIn, ca gaseste "surprinzatoare" decizia Curtii Constitutionale, deoarece considera ca nu s-a lamurit ce institutii sunt afectate de decizie, iar efectele acesteia nu se cunosc.
"Decizia este surprinzatoare, pentru ca nu s-a stabilit exact despre ce autoritati este vorba, deoarece hotararile au ramas irevocabile la nivelul curtilor de apel. In al doilea rand, nu s-a lamurit ce s-a cerut. Traian Basescu a vorbit, de exemplu, despre tichetele de masa, care la majoritatea instantelor nu s-au acordat. Sau despre sporul de 50% de risc si suprasolicitare neuropsihica, despre care chiar Guvernul a recunoscut ca este neconstitutional", a precizat Danilet.
"In al treilea rand nu s-a stabilit, statistic, cate hotarari s-au dat in instanta. Sunt foarte multe drepturi pe care judecatorii le-au pretins in instanta si care nu au fost acceptate. Si, in al patrulea rand, nu stim exact ce inseamna hotararea Curtii Constitutionale, ce efecte are. Adica nu mai pot fi executate hotararile irevocabile?", a mai declarat presedintele SoJust.
Presedintele Traian Basescu a anuntat pe 4 mai ca a sesizat Curtea Constitutionala asupra abuzurilor puterii judecatoresti, chiar daca institutia prezidentiala nu era cea lezata, pentru ca puterile afectate, Parlamentul si Guvernul, nu au facut nicio sesizare in acest sens.
Seful statului a spus, intrebat de ce a luat atat de tarziu masura sesizarii Curtii Constitutionale in legatura cu sporurile pe care magistratii le-au castigat in instanta pe baza unei legi abrogate, ca nu Presedintia era lezata, ci Guvernul si Parlamentul, care nu au facut niciun demers pentru a corecta aceasta stare de fapt. "Dupa cum vedeti, nici acum puterile afectate, Guvernul si Parlamentul, nu au facut o sesizare, nu era institutia prezidentiala cea lezata, cea a carei atributiuni se incalcau, ci cele doua structuri, puterea legislativa si Guvernul. Acum am considerat ca nu se mai poate asa, pentru ca puterea judecatoreasca a mers in alta directie care chiar arata- e greu sa spui - lipsa de responsabilitate, dar pierderea controlului puterii de catre ea insasi", a explicat presedintele.
Basescu a aratat ca instantele au inceput sa extinda acordarea de sporuri prin procese cu statul si la alte categorii decat cea a magistratilor. Seful statului a dat exemplul membrilor Curtii de Conturi, carora justitia le-a dat castig de cauza cand acestia au cerut sporuri de 75% din salariu, asa cum au functionarii care lucreaza cu fonduri europene pe care il controleaza.
Presedintele a anuntat ca a sesizat Curtea Constitutionala pentru ca nu considera ca este normal ca puterea judecatoreasca "sa incerce sa-si atribuie o prerogativa pe care nu o are prin Constitutie, aceea de a gestiona o parte din bugetul statului".
Boc: Decizia CCR are aplicabilitate doar pentru viitor
Primul-ministru Emil Boc a declarat, miercuri, ca decizia Curtii Constitutionale referitoare la conflictul constitutional intre autoritatea judecatoreasca si Parlament si Guvern are aplicabilitate doar pentru viitor si a spus ca Executivul va plati sporturile acordate prin sentinte.
"Daca CCR a solutionat un conflict de constitutionalitate, asta inseamna ca decizia are efect doar pentru viitor", a declarat Emil Boc la celebrarea a 100 de ani de la infiintarea Consiliului Superior al Magistraturii. Premierul a adaugat ca Executivul intentioneaza sa plateasca toate drepturile salariale restante pe care magistratii le-au obtinut prin decizii judecatoresti ramase definitive. "Stiu ca exista datorii restante rezultate din sporuri si alte sentinte date de instantele judecatoresti. De aceea fac un apel la solidaritate prin care sa avem un dialog, o intelegere, un parteneriat prin care sa gasim solutii de plata a acestora", a adaugat Boc, potrivit NewsIn.
El a spus ca situatia economica este dificila, dar Guvernul se va achita de toate obligatiile care-i revin fata de magistrati in urma sentintelor judecatoresti. "Sa nu credeti ca exista un buzunar secret la primul ministru care sa tina banii magistratilor. N-a fost sedinta de Guvern in care ministrul de Justitie sa nu-mi aminteasca de drepturile restante si speram ca, impreuna cu Ministerul de Finante, sa gasim solutii", declarat Boc. Premierul a promis si ca va rezolva problemele de ordin material care afecteaza activitatea tribunalelor, dar le-a cerut magistratilor sa nu cheltuiasca toti banii primiti pentru plata salariilor restante. "Sa nu achitati drepturile salariale restante cu prioritate in defavoarea functionarii instantelor. Au fost asemenea situatii, dar sunt exceptii", a spus seful Executivului.
El a tinut sa precizeze ca nu intentioneaza sa limiteze puterea judecatoreasca amintind ca, in calitate de vicepresedinte al comisiei de revizuire a Constitutiei, a contribuit, in 2003, la stabilirea atributiilor CSM. "Sunt sustinator fara rezerve al independentei justitiei fata de factorul politic. Insa prin independenta puterii judecatoresti nu inteleg si independenta judecatorilor fata de lege. Toti cetatenii sunt egali in fata legii, fara privilegii si fara discriminari", a sustinut primul-ministru.
Boc a promis ca puterea executiva nu va mai bloca solutionarea dosarelor de coruptie si a apreciat ca Parlamentul nu va mai fi un obstacol in derularea actului de justitie. "Sper ca Parlamentul a inteles definitiv ca nu poate fi un obstacol in calea actului de justitie. Ultimele voturi din Parlament sper sa dovedeasca acest lucru", a mai spus Boc.
UNJR considera discriminatorie hotararea Curtii Constitutionale
Decizia Curtii Constitutionale de admitere a sesizarii facute de presedintele Basescu privind sporurile obtinute in instanta de magistrati va crea discriminare intre magistratii cu decizii definitive si aplicabile si cei care au procese pe rol, a declarat, pentru NewsIn, vicepresedintele UNJR.
"Din momentul pronuntarii acestei decizii, toate actiunile judecatorilor vor trebui sa fie respinse pentru ca hotararea CCR este definitiva si obligatorie, insa, de cealalta parte, hotararile definitive de pana acum trebuie puse in aplicare. Acest lucru duce la discriminare", a precizat vicepresedintele Uniunii Nationale a Judecatorilor din Romania (UNJR), Dragos Calin.
Calin a spus ca CCR s-a referit la recursurile in interesul legii solutionate de instanta suprema pentru ca toate deciziile date de Tribunale si Curti de Apel, in privinta sporurilor magistratilor, au fost motivate in baza acelor recursuri in interesul legii.
De cealalta parte, presedinta Asociatiei Magistratilor din Romania, Monica Pivniceru, a declarat pentru NewsIn ca nu intelege de ce magistratii CCR facereferire doar la Inalta Curte de Casatie si Justitie, avand in vedere ca deciziile privind sporurile magistratilor au fost luate de Tribunale si Curti de Apel.
Iti place acest articol? Recomanda-l prietenilor:
In lipsa unui acord scris din partea Internet Corp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului CCR: Basescu - magistrati = 1 - 0.
In lipsa unui acord scris din partea Internet Corp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului CCR: Basescu - magistrati = 1 - 0.